Mucenicii sau ziua celor 40 de pahare

A trecut mrtisorul, a trecut si Ziua Femeii, dar luna martie este departe de a se fi sfrsit. Astzi este 9 martie, o zi special pentru romni, att prin semnificatiile religioase, prin obiceiurile crestine, dar si precrestine, ct si prin cele sociale. Asta pentru c ziua celor patruzeci de mucenici este aproape de data echinoctiului de primvar (atunci cnd ziua este egal cu noaptea). Dac n calendarele crestin-ortodoxe n ziua de 9 martie se srbtoresc Sfintii mucenici, mai exist si versiunea conform creia pe 9 este ziua celor 40 de pahare sau altfel spus, ziua brbatului. Poate v ntrebati de ce, dac tot suntem pe 9 martie, primvara nc nu se face simtit?! Ei bine, literatura spune c Sfintii mucenici se mai numesc si Mosi, deoarece urmeaz ntotdeauna dup cele 9 zile ale Babelor. Dar asta nu trebuie s ne nspimnte, pentru c, dac Babele pot fi rele si pot aduce ninsoare, ploaie, umezeal si rceal, mosii sunt buni. Dup credinta si vorbele romnilor, cum au ncetat Babele, Mosii ncep a bate pmntul cu ciocanele, ca acesta s se dezghete, s intre gerul si s ias cldura, s creasc iarba verde. nainte de a v adnci discut ia despre traditiile acestei zile, s vedem mai nti cine sunt cei patruzeci de mucenici. Povestea lor se desf- soar n secolul al IV-lea, cnd crestinii erau adesea pedepsiti pentru credinta lor. n cetatea Sevastia era pe atunci un voievod pe nume Agricolae, mare dusman al celor care credeau n Hristos. Hotrndu-se ca toti ostasii s aduc jertfe zeilor, Agricolae a aflat cu mnie c patruzeci dintre soldatii si sunt crestini, si nu vor s asculte aceast porunc. n fruntea lor se aflau trei viteji, greu ncercati n rzboaie, pe nume Chiron, Candid si Domos. Chemndu-i la el, Agricolae le-a spus, cu vorbe mestesugite: Precum n rzboaie ati luptat vitejeste pentru mpratul nostru, tot asa si acum artati-v credinta si aduceti jertfele poruncite. Alegeti: ori v supuneti, ori veti nceta de a mai fi osteni si veti fi chinuiti!. Si i-a aruncat pe toti n temnit. Dup sapte zile, sosind un alt general, Lisie, cei patruzeci de soldati au fost scosi din temnit si adusi la judecat, n fata celor doi tirani. V- znd c nu accept s se nchine zeilor, tiranii au poruncit ca mucenicii s fie loviti cu pietre. ns, din voia Domnului, toate pietrele si-au gresit tinta, ntorcndu-se asupra celor care le aruncau. Cnd nsusi Agricolae, mnios, a luat o piatr si a aruncat-o asupra unuia dintre sfinti, piatra s-a ntors si l-a lovit n fat. A doua zi, voievodul a poruncit ca toti cei patruzeci de sfinti s fie aruncati ntrun lac din apropiere. Apa acestui lac era foarte rece, cci afar era un ger cumplit. Venind noaptea, unul dintre ei, nemaiputnd rbda, a iesit din lac, dar a murit pe loc. Ostasii de pe margine, care i pzeau, adormiser, numai strjerul temnitei nu dormea. El a fost att de impresionat de cele petrecute si de credinta celor patruzeci de mucenici, nct a intrat n apa rece, strignd: Si eu sunt un crestin!. A doua zi, de dimineat, cei doi generali au mers pe malul iezerului si s-au mirat c oamenii din ap erau nc n viat. Mniosi, ei au poruncit ca sfintii s fie scosi de acolo si s fie omorti n chinuri cumplite. Iar ei, dndu-si sufletele, se bucurau c s-au mntuit si nu s-au lepdat de Iisus Hristos. Pentru a nu mai rmne nimic din trupurile mucenicilor, Agricolae a poruncit ca ele s fie arse iar oasele s le fie aruncate ntr-un ru din apropiere. Dup trei zile, episcopul din acea cetate a mers noaptea pe malul rului, mpreun cu alti crestini, si au adunat de acolo toate oasele sfintilor, cci erau luminoase, astfel nct puteau fi vzute si n intuneric. Prticele din moastele celor patruzeci de mucenici se gsesc si astzi n multe locuri ale lumii, chiar si n Romnia, n cteva biserici, unde credinciosii se nchin cu evlavie.

Astzi se deschid portile Raiului

Se spune c, pentru a cpta bunvointa celor 40 de sfinti, li se aduc ofrande: patruzeci de colaci copti n cuptor, numiti simbolic mucenici, sfinti, bradosi sau boboneti, sugernd silueta uman. n ziua mucenicilor, n credinta popular, se deschid mormintele si portile Raiului, iar gospodinele fac, n cinstea Sfintilor Mucenici, 40 de colaci copti din aluat de cozonac, unsi cu miere si presrati cu nuc. n Dobrogea, mucenicii sunt mai mici si sunt fierti n ap cu zahr cu scortisoar si pres rati cu nuc. n Muntenia, pe lng mucenicii obisnuiti, se face o Uitat pentru morti – un mucenic mai mare, pe care copiii l joac n jurul focului si care este dedicat celor morti care pe timpul anului au fost uitati. Tot de Mucenici exist obiceiul, care face ca ziua s fie intitulat ziua brbatului, de a se bea 40 de pahare de vin, n cinstea sfintilor care au murit fr s-si prseasc credinta.

2 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.