Austeritate la micul dejun, concedieri la cina

Sãrãcia bate tot mai insistent la usile vasluienilor. Pentru 2009, rapoartele internationale avertizeazã cã peste 12% din populatie va trãi într-o mizerie cruntã. Somajul, lipsa locurilor de muncã, precum si impactul recesiunii din Europa Occidentalã asupra economiei românesti vor ruina foarte multe familii. La nivelul judetului Vaslui, socul crizei va îngrosa si mai mult numãrul muritorilor de foame. Conform statisticilor, în prezent, peste 50.000 de vasluieni “trãiesc” din venitului minim garantat. Mai mult, 65% din populatia judetului beneficiazã de prestatii sociale din partea statului, iar cifra asistatilor creste vertiginos de la un an la altul. Pe acest fond de insecuritate generalã, cetãtenii sunt îndemnati sã guste din nou din “reteta” FMI-ului. Având exemplul vechilor acorduri, precum si economiile esuate ale tãrilor care s-au împrumutat recent, perspectivele sunt sumbre. Sãrãcia absolutã va creste iar avutia gospodãriilor se va diminua constant pe fondul crizei economice. Potrivit unui raport al Bãncii Mondiale, bugetele familiilor vor fi afectate sever de cãderea cererii de fortã de muncã si cresterea somajului. Pe lângã cele douã dezechilibre majore ale pietei, un rol hotãrâtor în sãrãcirea populatiei va avea si reducerea remiterilor trimise de românii care muncesc în strãinã tate. Cu alte cuvinte, organismele internationale estimeazã o crestere a sãrãciei absolute cu cel putin douã puncte procentuale, comparativ cu 2008, ceea ce înseamnã cã 12% din populatie se va adânci în sãrãcie. La nivelul judetului Vaslui, prognozele sumbre asupra nivelului de trai gãsesc, deja, majoritatea comunitãt ilor locale într-o situatie deloc de invidiat. Începând din trimestrul IV al anului precedent, numãrul beneficiarilor de venit minim garantat s-a majorat constant. Dacã în luna septembrie 2008, 12.433 de familii au solicitat asistentã socialã în baza Legii nr. 416, în ianuarie 2009, numã rul beneficiarilor s-a ridicat la 13.100 de familii. Dacã luãm în calcul cã majoritatea familiilor care au apelat la sprijinul financiar aveau patru membri, reiese cã peste 50.000 de persoane nu dispun de resure proprii minime pentru supravietuire. Însã datele oficiale privind numã rul persoanelor care primesc venitul minim sunt departe de realitãt ile din sânul localitãtilor. În multe cazuri, primãriile comunale sunt subiective în ceea ce priveste înregistrarea solicitantilor si dosarele de asistentã sunt admise în raport de alte criterii decât cele legale. De altfel, reprezentantii institut iilor cu atributii în domeniu sustin cã sunt persoane care primesc venitul minim chiar dacã nu îl meritã în timp ce multe familii îndreptãtite nu sunt acceptate. Pe de altã parte, sumele stabilite ca ajutor pentru fiecare familie nu sunt achitate în totalitate. Din cauza lipsei resurselor financiare, plãtile care se fac reprezintã circã 50% din cele convenite initial. În concluzie, procentul de 8% al beneficiarilor de venit minim garantat nu exprimã adevãrata fatã a fenomenului sãrãciei, care în unele localitãti este generalizat.

Dependenti de asistenta socialã

Ca si în anii trecuti, populatia judetului este caracterizatã de o dependentã majorã de asistenta venitã din partea statului. Începând cu anul 2005, numãrul persoanelor asistate a crescut considerabil, odatã cu diversificarea prestatiilor sociale si cresterea baremurilor de acordare. Numai în 2007, la nivelul jude- tului Vaslui s-au acordat drepturi sociale pentru 206.577 de persoane, în timp ce, în 2006, numãrul celor care au apelat la asistentã a fost de 111.945 persoane. În acest an, Agentia Judeteanã pentru Prestatii Sociale Vaslui gestioneazã 31 de prestatii sociale. Lunar, apeleazã la serviciile institutiei un numãr mediu de 293.192 beneficiari, iar plãtile care se efectueazã depãsesc suma de 15.000.000 lei. Practic, în prezent, 65% din populatia judetului Vaslui, care este de 455.049 persoane, beneficiazã de unul din drepturile sociale prevãzute de lege. Mai mult, la aceste prestatii se adaugã asistenta acordatã de alte ministere s-au administrat ii locale, la sfârsitul anului 2008 existând 45 de forme de sprijin financiar. Plaja drepturilor sociale este extrem de variatã: de la ajutoare pentru încãlzirea locuintei, trusou pentru nou nãscuti, sprijin financiar la constituirea cãsãtoriei si pânã la indemnizatii lunare pentru persoanele cu handicap.

FMI, “salvatorul” de serviciu

E oficial! Scrisoarea prin care România solicitã ajutor financiar a fost transmisã Comisiei Europene. Si mai evident este faptul cã, odatã cu “furcoiul” de miliarde de euro, pentru populatia care trãieste din niste salarii modeste vin vremuri foarte grele. Pentru mult timp, cuvintele la ordinea zilei vor fi: austeritate, economisire, concediere, iar seara, la cinã, vom pune în farfurii strategii, controale, sanctiuni etc. De altfel, experienta vechilor acorduri încheiate de România, precum si evolutia economiilor din tãrile care au apelat recent la “reteta” Fondului Monetar International nu lasã loc de interpretãri optimiste. De la pensionari si pânã la salariatii din domeniul public sau muncitorii din sectorul privat, în cel mai bun caz, veniturile vor fi înghetate. Pe de altã parte, este posibil ca “ghilotina” fiscalitãtii sã fie pusã în functiune si mai abitir, iar avalansa de majorãri ale taxelor si impozitelor vor secãtui si mai mult portofelele cetãtenilor. Rãmâne speranta ca o parte din sumele împrumutate sã fie directionate pentru relansarea sistemului privat, prin acordarea de credite avantajoase.