Razbunarea padurilor

Desertul si seceta cumplitã vor pustii jumãtatea sudicã a judetului Vaslui. Potrivit unui studiu de datã recentã, în urmãtoarele douã decenii, mai multe regiuni din România, inclusiv întreg sudul Moldovei, se vor confrunta cu fenomenul desertificãrii. Din nefericire, zonele Bârlad si Epureni, aflate pe linia de impact, sunt cele mai sãrace în vegetatie forestierã. În timp, pe aceste meleaguri au mai supravietuit doar 26.000 hectare de pãdure. Mai exact, numai 7% din suprafatã este acoperitã cu trupuri de pãdure, în conditiile în care minimul “decent” de verdeatã ar fi de 35%. Practic, localnicii din respectivele comunitãti sunt descoperiti în fata prãpãdului, care riscã sã le transforme câmpurile în “holde” de nisip si ciulini. Însã genocidul arborilor si al aerului sãnãtos nu se opreste aici: în prezent, numai 13% din suprafata judetului Vaslui este acoperitã de pãdure. Pentru comparatie, media nationalã este de 26%. Europenii au în medie 34% din teritoriul national îmbrãcat de pãduri, bogãtie care, în unele state, se ridicã la 85%. La popul opus, vasluienii nu au nici un motiv sã fie mândri: în judetul nostru sunt peste 70.000 hectare de terenuri degradate, care asteaptã linistite sã fie brãzdate de “caravanele” foamei. Sudul judetului Vaslui este în pericol sã se transforme într-un adevãrat desert. Potrivit unui studiu realizat la nivel european, zece judete ale României vor deveni aride, în urmãtoarele douã decenii. În tara noastrã, cele mai afectate regiuni vor fi Banatul, Oltenia, estul Munteniei si Dobrogea, cu prelungire în sudul Moldovei. Pe harta dezastrului, zone precum Bârlad si Epureni sunt la un pas de a fi acaparate de suprafete aride si nisipuri fãrã viatã. În partea sudicã a judetului, Ocolul Silvic Epureni mai administreazã în prezent doar 16.000 hectare de pãdure, în timp ce la Ocolul Silvic Bârlad vegetatia forestierã se întinde pe o suprafatã de numai 10.000 de hectare. Potrivit specialistilor din domeniul silvic, pentru a putea vorbi de vegetatie din belsug, în respectivele areale, pãdurea ar trebui sã reprezinte 35% din suprafata totalã. Din pãcate, dupã o întreagã “cavalcadã” de retrocedãri si un jaf fãrã margini, în prezent, pãdurile mai sunt în picioare pe o suprafatã de numai 7%. Dar sãrãcia extremã de trupuri de pãdure, care sã protejeze pãmânturile si viata localnicilor, nu se rezumã numai la sudul judetului. În ansamblu sãu, Vasluiul duce în spate o povarã extrem de grea, care va fi fatalã pentru generatiile viitoare. Dacã media pe tarã este de 26,3%, din suprafata totalã a judetului nostru, doar un procent de 13% este acoperit de pãduri. Pentru ca situatia existentã sã fie si mai dezarmantã, valorile nationale sunt cu mult sub media europeanã, care este de 34%. Mai mult, sunt state europene pentru care “dictatura” vegetatiei este acceptatã fãrã rezerve de autoritãti si de cã- tre populatie. Spre exemplu, Elvetia, tarã situatã în centrul continentului, are raportatã o suprafata de pãdure de aproximativ 85% din teritoriul national. În concluzie, de la dealurile sterpe ale Epureniului si pânã la cantoanele elvetiene, care administreazã arbori seculari, diferenta de civilizatie si respect pentru mediul înconjurã tor este colosalã.

“Degradati” fãrã limite

Consecintele grave ale crizei acute de suprafete forestiere nu se opresc aici. În prezent, la nivelul judetului Vaslui existã nu mai putin de 70.000 de hectare de terenuri degradate, care nu mai pot fi în nici un fel utilizate. Dacã luãm în calcul cele 75.000 hectare de pãdure, din care 50.000 de hectare sunt administrate de stat, realizãm dimensiunea dezastrului. Pe de o parte, secetã prelungitã, fenomene climaterice neobisnuite (tornade etc.), pe de altã parte, scoaterea din circuitul agricol a unor suprafete întinse. Pentru a ameliora deficitul imens de verdeatã din judet, Directia Silvicã (DS) Vaslui are ca prioritate extinderea suprafetelor de pãdure, prin efectuarea lucrãrilor de împãdurire. Lucian Copacinschi, directorul DS Vaslui, spune cã, pentru derularea actiunii, se au în vedere terenurile improprii agriculturii, care sunt atât în proprietatea consiliilor locale, cât si a persoanelor fizice. Astfel, între anii 2000 si 2004, au fost cumpãrate 500 de hectare de terenuri degradate, iar în 2005, alte 150 de hectare. Aceste suprafete au fost deja împãdurite si, în prezent, fac parte din fondul national forestier în proprietate publicã. Actiuni de acest fel au avut loc si în cursul anului 2007, silvicultorii reusind sã achizi- tioneze 50 de hectare de terenuri, pe care vor fi plantate puieti de diferite soiuri. “Demersurile pe care le-am fãcut, anul trecut, nu au fost încununate de succes. Am reusit sã cumpãrãm terenuri putine, pentru cã oferta este de parcele foarte mici, de 0,5 hectare, care sunt dispersate”, a spus Lucian Copacinschi. Chiar la începutul acestei sãpãmâni, conducerea DS a fãcut o analizã, împreunã cu reprezentantii Agentiei Domeniului Statului Vaslui. În urma consultãrilor, din totalul de 94 de hectare puse la dispozitia silvicultorilor, au fost identificate 19 hectare apte pentru lucrãri de împãdurire. Urmeazã ca autoritãtile centrale sã treacã din propiretatea ADSului în cea a DS Vaslui suprafet ele respective, abia apoi urmând sã înceapã proiectele de împãdurire propriu-zise. Potrivit legislatiei în vigoare, suprafetele mici pot fi cumpãrate numai în cazul când sunt situate la limitele unor pãduri sau sunt compacte de minim 20 hectare. De altfel, pentru reabilitarea suprafet elor forestiere, la nivel national existã un plan de actiune, potrivit cãruia, pânã în anul 2035, urmeazã sã fie împãdurite 2 milioane hectare de pã- dure, cu o medie anualã de 70.000 hectare. Dacã acest program prevãzut în Legea nr. 46 privind Codul Silvic va fi dus la îndeplinire, suprafata împãduritã din România va creste la 33%.