Prosperi, dar la negru

În plinã crizã economicã, munca la negru va reprezenta “moneda de schimb” pentru tot mai multi angajatori. Majorarea impozitelor pe forta de muncã, lipsa finantãrii, precum si degradarea mediului de afaceri vor obliga firmele sã “fenteze” din ce în ce mai des sistemul. Pe lângã concedieri, reduceri de sporuri, prime si alte mãsuri de austeritate, trecerea în “zona neagrã” a unor angajati va fi o solutie extrem de atrãgãtoare. De fapt, singura solutie pentru asigurarea supravietuirii. Patronatele au avertizat, deja, cã mãrirea CAS-ului va lãsa firmele fãrã bani, acestea nemaiputând sã-si plãteascã obligatiile fiscale. Inspectorii muncii anticipeazã evolutia de pe piata muncii si se pregãtesc sã reactioneze în consecintã. Pe lângã campaniile nationale, se vor înteti controalele în vederea depistãrii muncii fãrã forme legale. Domeniile cele mai sensibile sunt constructiile civile si industriale, urmate de industria usoarã, alimentarã si comert. La nivelul judetului Vaslui, statistica “ilegalistilor” aratã astfel: în anul 2006 au fost depistate cã munceau la negru 99 de persoane, în 2007 – 113 persoane, iar în 2008 – 115. Pe lângã salarii înghetate, scumpiri si somaj, criza economicã va aduce cu sine si o crestere fãrã precedent a muncii la negru. Pe fondul cresterii accentuate a impozitelor pe forta de muncã, a lipsei de credite si a reducerii afacerilor, firmele vor fi obligate sã facã o serie de economii pentru a supravietui pe piatã. Pe lângã concedieri, trecerea în zona nefiscalizatã a unor muncitori va reprezenta o solutie avantajoasã pentru ambele pãrti. Agentul economic îsi va putea onora contractele fãrã a cotiza din greu la bugetul statului, iar muncitorul are o pâine de mâncat, în conditiile în care piata muncii nu oferã alte alternative. Reprezentant ii patronatelor au avertizat cã majorarea contributiei la asigurã rile sociale, precum si lipsa unei sustineri concrete a agentilor economici, va arunca în zona gri-negru o parte însemnatã din productie si forta de muncã aferentã. Sesizând noua “orientare” a operatorilor economici, inspectorii din cadrul Inspectoratului Teritorial de Muncã (ITM) Vaslui au pus la punct un plan de actiuni de control. Campaniile vor fi dezvoltate pe diferite domenii de activitate, în care depistarea muncii fãrã forme legale va fi prioritatea zero. “În condit iile crizei economice, pe lângã un numãr mai mare de someri, vor fi tot mai multi angajatori tentati sã apeleze la munca la negru. Tocmai de aceea, avem în vedere o monitorizare atentã a angajatorilor, prin desfãsurarea mai multor actiuni de control. La aceste verificãri, se vor adãuga si campaniile nationale, care vor avea loc la interval de douã luni”, a spus Cristian Cîmpianu, inspector sef pe relatii de muncã la ITM Vaslui.

Munca la negru, mereu atrãgãtoare

Ca urmare a întetirii controalelor inspectorilor muncii, numãrul persoanelor depistate cã lucreazã fãrã forme legale, a crescut, dupã anul 2005. Astfel, dacã în anul 2006 au fost depistate 99 de persoane muncind la negru, în 2007, numãrul acestora a crescut la 113 persoane. Trendul ascendent al “ilegalistilor” descoperiti cã muncesc fãrã contract individual s-a mentinut si anul trecut, când au fost depistate la negru 115 persoane. În total, în cursul anului precedent, inspectorii muncii vasluieni au desfãsurat 1.252 de controale, în urma cãrora au fost aplicate 1.164 de sanctiuni, inclusiv avertismente. Urmare a deficientelor constatate si a încãlcãrii legislatiei în vigoare, valoarea amenzilor acordate s-a ridicat la suma de 556.500 lei. La fel de sustinutã a fost activitatea de control si în anii trecuti. Potrivit datelor ITM Vaslui, numai în 2006, pe lângã cele 846 de controale s-au desfãsurat si patru campanii nationale de depistare a muncii la negru, în timp ce, în 2007, cele 1.029 controale au fost completate de sapte campanii. Principalul domeniu în care se înregistreazã cele mai multe cazuri de muncã la negru sunt constructiile civile si industriale, urmate îndeaproape de industria usoarã, comert, industria alimentarã etc. De mentionat cã angajatorii dispusi sã foloseascã muncitori fãrã contract de muncã au apãrut îndeosebi în ultima perioadã. Este vorba despre mici afaceri, în care se utilizeazã mai mult muncã necalificatã, unde se cere un nivel minim de pregãtire si, în general, oamenii nu dispun de informatie. În astfel de cazuri, muncitorii se vând mai ieftin si nu constientizeazã necesitatea achitãrii la stat a asigurãrilor sociale, de sãnãtate si somaj, care reprezintã o garantie materialã pentru viitor.” Fenomenul muncii la negru nu o sã disparã niciodatã, însã eforturile noastre urmãresc mentinerea lui în niste limite cât mai reduse. La firmele mari, noi solicitãm prin sondaj declaratii persoanelor gãsite la lucru si apoi verificãm dacã detin contracte de muncã individuale. În cazul societãtilor cu putini angajati, verificãm întreg personalul prezent, inclusiv fisele de pontaj”, a adãugat Cristian Cîmpianu.

La mica întelegere

Munca la negru reprezintã o alternativã profitabilã pentru unii agenti economici din judet. De multe ori, muncitorul cade “la pace” cu angajatorul si preferã sã lucreze fãrã forme legale, pentru a obtine un salariu mai bun. De asemenea, salariatii care au deja încheiate contracte de muncã primesc oficial salariu minim pe economie si agentul economic mai “completeazã” venitul lunar cu o sumã la negru. În alte situatii, lucrãtorul care este beneficiarul unor indemnizatii sau a altor ajutoare financiare din partea statului, cu acceptul patronului, lucreazã în continuare. “Munca la negru se manifestã sub mai multe aspecte: întelegerea dintre angajator si angajat, sustragerea angajatorului de la obligatia de a înregistra contractele de muncã individuale încheiate cu angajatii, la inspectoratul tertorial de muncã, folosirea în mod ilegal a fortei de muncã zilierã sau sezonierã”, a precizat un alt reprezentant al ITM Vaslui. Ultimele modificãri aduse legislat iei în domeniu au înãsprit considerabil sanctiunile pentru munca fãrã forme legale. În prezent, un angajator riscã o amendã cuprinsã între 1.500 si 2.000 de lei pentru fiecare persoanã care lucreazã la negru. La a doua abatere, i se întocmes te dosar penal. O altã loviturã primitã de cei care cautã sã se foloseascã ilegal de forta de muncã este si includerea perioadei de probã în contractul individual, perioadã care servea pentru acoperirea unor astfel de fapte.