Omor�ti cu CAS-ul

Majorarea impozit�rii fortei de munc� bag� firmele vasluiene �n colaps finanicar. �n locul unor m�suri anticriz� care s� sustin� mediul de afaceri, agentii economici trebuie s� pl�teasc� taxe mai mari la bugetul statului. Cresterea contributiilor de asigur�ri sociale (CAS), de la 1 februarie, at�t pentru salariati, c�t si pentru angajatori, va avea consecinte dure: somaj, munc� la negru, salarii nete mai mici, preturi �n crestere, dar si un puternic efect psihologic, tradus prin demoralizarea investitorilor. Neputincios, patronatul vasluian dezaprob� cresterea fiscalit�tii si anticipeaz� c� foarte multi operatori economici locali nu vor suporta noile obligatii. Dac� la suprataxare lucrurile sunt deja clare, m�surile propuse de oamenii de afaceri au fost ignorate. Cu fiecare zi, a mai fost „decapitat�” c�te o propunere, pentru ca, �n prezent, portofoliul de solutii s� fie gol. Firmele asteapt� achitarea facturilor de c�tre stat, compensarea datoriilor, neimpozitarea profitului reinvestit etc. Dac� m�surile nu vor fi aplicate imediat, oamenii de afaceri �si prev�d – nu numai lor, ci si statului – un „viitor m�ret”: falimentul! Programul de relansare economic� si de mentinere a locurilor de munc� s-a transformat, repede, �ntr-o simpl� crestere a fiscalit�tii. O serie de m�suri, prost primite de mediul economic si adoptate peste noapte, nu au f�cut dec�t s� m�reasc� birurile suportate de firme. Una din „surprizele” autorit�tilor, care �n viitorul apropiat se poate dovedi fatal�, este majorarea contributiei de asigur�ri sociale, �ncep�nd cu data de 1 februarie. Astfel, contributia pl�tit� de fiecare angajat va fi majorat� cu un punct procentual, de la 9,5% la 10,5%, iar angajatorii vor achita �ntre 20,8% si 30,8% din venitul brut al angajatilor. Contributia aferent� conditiilor deosebite de munc� a fost stabilit� pentru acest an la 36,3%, din care 10,5% datorat� de angajati si 25,8% pentru angajatori, iar pentru conditii speciale de munc�, a fost decis� o contribut ie de 41,3%, din care 10,5% pentru angajati si 30,8% pentru angajatori.

Efect de bumerang

Potrivit patronatului, �n conditiile actualei crize, cresterea fiscalit�tii va avea un efect de bumerang asupra bugetului consolidat al statului. Pentru a supravietui, operatorii economici vor fi nevoiti s� recurg� la o serie de alternative, care nu au nimic �n comun cu dezvoltarea economic� si majorarea veniturilor colectate la finantele publice. �n primul r�nd, patronii vor trece o parte a fortei de munc� la negru, pentru a-si putea echilibra balantele financiare a societ�t ilor. O alt� solutie „neortodox�” �n vederea mentinerii pe piat� va fi nedeclararea complet� a veniturilor salariale, pentru ca, astfel, obligatiile fiscale c�tre stat s� nu conduc� la intrarea �n incapacitate de plat� a companiei. Mai mult, pentru a putea achita costurile pentru fiecare salariat, operatorii economici vor fi obligati s� treac� la concedieri de personal sau chiar s� renunte definitiv la activitate. Mediile de afaceri estimeaz� c� o masur� de acest gen nu va face dec�t s� gr�beasc� atingerea pragului minim al crizei, cu reprecusiuni grave �n economie.

Firmele vasluiene au ajuns la limit�

Ovidiu Copacinschi, pre- sedintele Asociatiei Patronale a Industriei Mici si Mijlocii Vaslui, a spus c� majorarea CASului nu este o m�sur� potrivit� �ntr-o perioad� de criz�, c�nd activitatea agentilor economici este �n restr�ngere iar lichidit�t ile sunt minime. „Cresterea impozitelor pe forta de munc� va determina agentii economici s� lucreze �n zona gri sau neagr�. Nu din rea voint�, sau furati de pitorescul de a �nc� lca legea, ci din imposibilitatea de a suporta obligatiile b�nesti”, a spus Copacinschi. �n concluzie, reteta supravie- tuirii arat� astfel: disponibiliz� ri de personal, o redimensionare a fortei de munc� �n raport cu productivitatea, declararea de salarii mai mici, munca la negru. „Cheltuielile pentru fiecare salariat vor fi mult mai mari, �n functie de salariul pe care �l are fiecare. Nou� �n firm� nu ne r�m�ne nici un ban si totul se duce sus, la bugetul central, pentru tot felul de cheltuieli si major� ri de salarii”, a spus reprezentantul unei firme locale.

Planul de salvare… s-a pierdut pe drum!

Pentru a pune la punct un plan viabil anticriz�, care s� ajute mediul economic s� dep�s easc� perioada dificil�, reprezentant ii patronatelor au sintetizat o platform� de m�suri imediate. Din p�cate, p�n� la aceast� or�, foarte putine dintre propuneri au fost luate �n considerare. Ovidiu Copacinschi spune c�, �n ultima perioad�, fiecare m�sur� dispare si, practic, nu a mai r�mas aproape nimic din planul de salvare a IMM-urilor. „Cea mai simpl� si la �ndem�n� m�sur�, care nu �ntelegem de ce nu se ia �n aceast� perioad�, este compensarea datoriilor �ntre stat si operatorii economici. �n acest moment, statul blocheaz� afacerile si este cel mai d�un�tor factor �n relatia cu sectorul privat, care formeaz� 80% din Produsul Intern Brut”, a ar�tat Copacinschi. De asemenea, dezechilibre majore apar si din cauza neachit�rii datoriilor acumulate de c�tre institutiiule publice c�tre anumite societ�ti comerciale. O alt� m�sur� foarte important�, care s-a am�nat pentru trimestrul al IIlea din acest an sau pentru 2010, este neimpozitarea profitului reinvestit. Intrarea �n executie a unei astfel de m�suri ar duce la crearea de noi locuri de munc�, la dezvoltarea productiei de m�rfuri pe orizontal� si la cresterea venitului la bugetul consolidat al statului. „Av�nd �n vedere c� judetul Vaslui este �n Zona de Dezvoltare Nord-Est, care este cea mai s�rac� din tar� si din Europa, eu am propus s� se fac� o impozitare diferen- tiat� pe zone si regiuni economice. Astfel, firmele din zonele mai s�race vor fi ajutate s� reduc� decalajul �n raport cu regiunile mai dezvoltate”, a ad�ugat Copacinschi. El a ar�tat c� situatia socioeconomic� din judetul Vaslui se va deprecia si �n urm�toarele luni, adic� vor avea loc concedieri, restr�ngeri de activitate si intrarea �n faliment a multor societ�ti. Mai mult, reprezentantii patronatului local avertizeaz� c� singura posibilitate de a dep�si perioada de criz� este stimularea economiei, �n caz contrar exist�nd riscul, ca pe fondul diminu�rii accentuate a resurselor financiare, statul s� intre �n faliment.