Omorâti cu CAS-ul

Majorarea impozitãrii fortei de muncã bagã firmele vasluiene în colaps finanicar. În locul unor mãsuri anticrizã care sã sustinã mediul de afaceri, agentii economici trebuie sã plãteascã taxe mai mari la bugetul statului. Cresterea contributiilor de asigurãri sociale (CAS), de la 1 februarie, atât pentru salariati, cât si pentru angajatori, va avea consecinte dure: somaj, muncã la negru, salarii nete mai mici, preturi în crestere, dar si un puternic efect psihologic, tradus prin demoralizarea investitorilor. Neputincios, patronatul vasluian dezaprobã cresterea fiscalitãtii si anticipeazã cã foarte multi operatori economici locali nu vor suporta noile obligatii. Dacã la suprataxare lucrurile sunt deja clare, mãsurile propuse de oamenii de afaceri au fost ignorate. Cu fiecare zi, a mai fost “decapitatã” câte o propunere, pentru ca, în prezent, portofoliul de solutii sã fie gol. Firmele asteaptã achitarea facturilor de cãtre stat, compensarea datoriilor, neimpozitarea profitului reinvestit etc. Dacã mãsurile nu vor fi aplicate imediat, oamenii de afaceri îsi prevãd – nu numai lor, ci si statului – un “viitor mãret”: falimentul! Programul de relansare economicã si de mentinere a locurilor de muncã s-a transformat, repede, într-o simplã crestere a fiscalitãtii. O serie de mãsuri, prost primite de mediul economic si adoptate peste noapte, nu au fãcut decât sã mãreascã birurile suportate de firme. Una din “surprizele” autoritãtilor, care în viitorul apropiat se poate dovedi fatalã, este majorarea contributiei de asigurãri sociale, începând cu data de 1 februarie. Astfel, contributia plãtitã de fiecare angajat va fi majoratã cu un punct procentual, de la 9,5% la 10,5%, iar angajatorii vor achita între 20,8% si 30,8% din venitul brut al angajatilor. Contributia aferentã conditiilor deosebite de muncã a fost stabilitã pentru acest an la 36,3%, din care 10,5% datoratã de angajati si 25,8% pentru angajatori, iar pentru conditii speciale de muncã, a fost decisã o contribut ie de 41,3%, din care 10,5% pentru angajati si 30,8% pentru angajatori.

Efect de bumerang

Potrivit patronatului, în conditiile actualei crize, cresterea fiscalitãtii va avea un efect de bumerang asupra bugetului consolidat al statului. Pentru a supravietui, operatorii economici vor fi nevoiti sã recurgã la o serie de alternative, care nu au nimic în comun cu dezvoltarea economicã si majorarea veniturilor colectate la finantele publice. În primul rând, patronii vor trece o parte a fortei de muncã la negru, pentru a-si putea echilibra balantele financiare a societãt ilor. O altã solutie “neortodoxã” în vederea mentinerii pe piatã va fi nedeclararea completã a veniturilor salariale, pentru ca, astfel, obligatiile fiscale cãtre stat sã nu conducã la intrarea în incapacitate de platã a companiei. Mai mult, pentru a putea achita costurile pentru fiecare salariat, operatorii economici vor fi obligati sã treacã la concedieri de personal sau chiar sã renunte definitiv la activitate. Mediile de afaceri estimeazã cã o masurã de acest gen nu va face decât sã grãbeascã atingerea pragului minim al crizei, cu reprecusiuni grave în economie.

Firmele vasluiene au ajuns la limitã

Ovidiu Copacinschi, pre- sedintele Asociatiei Patronale a Industriei Mici si Mijlocii Vaslui, a spus cã majorarea CASului nu este o mãsurã potrivitã într-o perioadã de crizã, când activitatea agentilor economici este în restrângere iar lichiditãt ile sunt minime. “Cresterea impozitelor pe forta de muncã va determina agentii economici sã lucreze în zona gri sau neagrã. Nu din rea vointã, sau furati de pitorescul de a încã lca legea, ci din imposibilitatea de a suporta obligatiile bãnesti”, a spus Copacinschi. În concluzie, reteta supravie- tuirii aratã astfel: disponibilizã ri de personal, o redimensionare a fortei de muncã în raport cu productivitatea, declararea de salarii mai mici, munca la negru. “Cheltuielile pentru fiecare salariat vor fi mult mai mari, în functie de salariul pe care îl are fiecare. Nouã în firmã nu ne rãmâne nici un ban si totul se duce sus, la bugetul central, pentru tot felul de cheltuieli si majorã ri de salarii”, a spus reprezentantul unei firme locale.

Planul de salvare… s-a pierdut pe drum!

Pentru a pune la punct un plan viabil anticrizã, care sã ajute mediul economic sã depãs eascã perioada dificilã, reprezentant ii patronatelor au sintetizat o platformã de mãsuri imediate. Din pãcate, pânã la aceastã orã, foarte putine dintre propuneri au fost luate în considerare. Ovidiu Copacinschi spune cã, în ultima perioadã, fiecare mãsurã dispare si, practic, nu a mai rãmas aproape nimic din planul de salvare a IMM-urilor. “Cea mai simplã si la îndemânã mãsurã, care nu întelegem de ce nu se ia în aceastã perioadã, este compensarea datoriilor între stat si operatorii economici. În acest moment, statul blocheazã afacerile si este cel mai dãunãtor factor în relatia cu sectorul privat, care formeazã 80% din Produsul Intern Brut”, a arãtat Copacinschi. De asemenea, dezechilibre majore apar si din cauza neachitãrii datoriilor acumulate de cãtre institutiiule publice cãtre anumite societãti comerciale. O altã mãsurã foarte importantã, care s-a amânat pentru trimestrul al IIlea din acest an sau pentru 2010, este neimpozitarea profitului reinvestit. Intrarea în executie a unei astfel de mãsuri ar duce la crearea de noi locuri de muncã, la dezvoltarea productiei de mãrfuri pe orizontalã si la cresterea venitului la bugetul consolidat al statului. “Având în vedere cã judetul Vaslui este în Zona de Dezvoltare Nord-Est, care este cea mai sãracã din tarã si din Europa, eu am propus sã se facã o impozitare diferen- tiatã pe zone si regiuni economice. Astfel, firmele din zonele mai sãrace vor fi ajutate sã reducã decalajul în raport cu regiunile mai dezvoltate”, a adãugat Copacinschi. El a arãtat cã situatia socioeconomicã din judetul Vaslui se va deprecia si în urmãtoarele luni, adicã vor avea loc concedieri, restrângeri de activitate si intrarea în faliment a multor societãti. Mai mult, reprezentantii patronatului local avertizeazã cã singura posibilitate de a depãsi perioada de crizã este stimularea economiei, în caz contrar existând riscul, ca pe fondul diminuãrii accentuate a resurselor financiare, statul sã intre în faliment.