Irigatii neplacut uscate

Sistemul de irigatii, care ar trebui sã fie “bratul armat” al agriculturii vasluiene, este inoperabil. În timp ce statul bagã milioane de lei în reabilitarea infrastructurii, organizatiile de profil nu au bani pentru achizitionarea tehnicii de udare. De la statiile de bazã si pânã la cele de punere sub presiune au fost fãcute investitii majore, dar fermierii au rãmas cu ochii în soare. La propriu. În 2008, din cele 17.000 de hectare pentru care a fost asiguratã apa, au fost irigate numai 2.500 hectare. Cauza pentru care apa nu a ajuns la plante este extrem de simplã, dar… costisitoare: lipsa aripilor de ploaie. O singurã aripã costã nu mai putin de 80 milioane de lei vechi. Practic, pentru a cumpãra o singurã aripã, un fermier trebui sã vândã 20 tone de grâu! Pe lângã faptul cã banii se duc pe apa sâmbetei, sistemul de irigatii a fost distrus sistematic. De la 30.000 hectare care se irigau în 1990, amenajãrile au mai rãmas functionale pentru 17.000 hectare. Restul instalatiilor au fost abandonate sau prãduite cu “simt gospodãresc”. Sistemul de irigatii, care este esential în sustinerea unei agriculturi performante, se gãseste într-un blocaj total. Dupã anul 1990, la nivelul judetului Vaslui infrastructura destinatã irigatiilor a fost în mare parte lãsatã în ruinã, suprafetele udate restrângându-se drastic. Dacã acum douã decenii, în agricultura localã se puteau preta pentru irigatii circa 30.000 hectare, în prezent, apa mai ajunge (teoretic) sã fie folositã pe numai 17.000 hectare. Cauzele care au condus la “mãcelãrire” instalat iilor si statiilor de pompare sunt multiple, dar cu un rezultat identic: dijmuirea drasticã a productiilor agricole. În primul rând, unele sisteme zonale de irigatii au fost proiectate în mai multe trepte de pompare, cum este cazul statiilor de la Solesti si Cuibul Vulturilor. În conditiile preturilor actuale la energia electricã, instalatiile sunt energofage, iar costurile pentru reabilitarea acestora nu ar avea acoperire în cresterea productivitãtii. Pe lângã faptul cã unele amenajãri au fost dezvoltate pe suprafete mici, între timp, multe parcele si-au schimbat destinatia initialã. Spre exemplu, în cadrul statiilor de la Tãcuta si Ciocani, populatia a trecut la pãstorit iar loturile agricole au devenit pãsuni. Nu în ultimul rând, pe lângã deficientele inerente perioadei de tranzitie, distrugerile în masã au dezafectat instalatiile de irigatii. În timp, s-a furat pe rupte, de la dale de beton, motoare electrice si alte componente, pânã la conductele magistrale de sub pãmânt. Adrian Ciocoiu, inspector sef la Administratia Nationalã a Îmbunãtãtirilor Funciare (ANIF) – Unitatea de Administrare Vaslui, a spus cã amenajãrile sunt minore în comparat ie cu suprafata arabilã a judetului, însã ele ar însemna ceva dacã ar fi irigate în totalitate. Mai ales, în condit iile în care prognozele meteorologice pentru acest an nu sunt încurajatoare, specialistii estimând intervale de timp în care seceta va fi accentuatã. “Existã numeroase amenajã ri care sunt la limita de casare si ar trebui reproiectate”, a precizat Adrian Ciocoiu. Nici la nivel national în domeniul irigatiilor nu este nici un motiv de sãrbãtoare. De la peste 1,5 milioane de hectare arabile, suprafat a irigatã a scãzut la cel mult 300.000 hectare.

Lipsã de aripi de ploaie

Din nefericire, nici cele 17.000 de hectare pentru care ANIF Vaslui a fãcut reabilitãri si a reusit sã asigure apa necesarã nu au fost udate în totalitate. Asta pentru cã organizatiile nu au avut în dotare tehnica necearã pentru aplicarea apei la nivelul plantelor. În acest fel, în 2008, fermierii au udat efectiv numai 2.500 de hectare, suprafata totalã irigatã ridicându-se la 5.000 hectare (un hectar care este irigat de douã ori reprezintã trei hectare irigate). “Situatia a fost generatã din cauza lipsei instalatiilor de udare (aripi de ploaie, tamburi etc). Instalatiile nu au fost subventionate de stat sub nici o formã si pentru cã sunt foarte scumpe (80 milioane de lei vechi o aripã de ploaie), organizatiile nu pot sã le achizitioneze în numãr suficient, fatã de statiile reabilitate”, a explicat Ciocoiu. Practic, pentru a cumpãra o aripã de ploaie, un fermier trebuie sã vândã nu mai putin de 20 tone de grâu. În tot acest timp, statul a alocat fonduri importante pentru repararea statiilor de punere sub presiune, alimentarea cu energie electricã, cât si pentru contorizare statiilor. De asemenea, au fost investite sume însemnate si pentru reabilitarea antenelor (tuburile care se ramificã sub pãmânt) si a hidrantilor la care vin montate aripile de ploaie. Potrivit specialistilor, dacã statul nu va interveni cu subventii directe pentru achizitionarea aripilor de ploaie, nu poate fi vorba despre cresterea suprafetelor irigate. “Noi am prezentat o situatie cu necesarul de aripi de aprovizionat, care este o boalã universalã în rândul organizat iilor de profil”, a explicat Ciocoiu.

Reparatiile, în plinã desfãsurare

Raportat la lucrãrile de reparatii din tariful anual, sumele solicitate de la organizatii (20% din valoarea lucrãrilor) au fost depuse la termen. În ceea ce priveste restul de 80%, care reprezintã subventia din partea statului, a fost confirmatã suma necesarã. Potrivit ANIF Vaslui, pentru 2009, valoarea investitiilor pentru reabilitarea infrastructurii de irigatii se ridicã la 4 miliarde de lei vechi. Lucrãrile care trebuie executate vor fi finalizate pânã la data 31 martie, în acest moment, gradul de executie fiind de peste 60%. Reparatiile constau în înlocuirea conductei de asipiratie la statia de bazã de la Mânjesti, cu o lungime de 400 metri, reparatii vane, reparatii peree (betonul de pe malul canalului), completãri de terasamente, distrugerea vegetatiei etc. “Pe timpul iernii am lucrat la statiile de bazã, la statiile de repompare si la stãvilare, precum si la revizia pompelor si motoarele din dotare”, a conchis Ciocoiu. În prezent, la nivelul judetului Vaslui sunt înfiintate 11 organizatii ale utilizatorilor de apã pentru irigatii: sapte asociatii în amenajarea Albita – Fãlciu; trei asociatii în amenajarea Bazinului Hidrografic Bârlad si o amenajare la Mânjesti.