Înghititi de birocratie

Se dorea sã fie o mânã întinsã fermierilor si crescãtorilor de animale, în general, producãtorilor agricoli, dar riscã sã se transforme într-un esec. Din ce în ce mai multi sãteni spun cã se vor da bãtuti în fata greoiului sistem de absorbtie a fondurilor europene, care îi plimbã si îi îngroapã în hârtii pe cei care vor sã prindã finantãri europene. Mai grav este cã pânã si supervizorii – cei care trebuie sã ajute pe sãteni sã punã mâna pe bani – par “ametiti” de numãrul mare al hârtiilor necesare. “Dacã mã ajuta concret cineva, treceam peste birocratia asta si îmi continuam initiativa. Dar nu m-a ajutat nimeni, nu am mai rezistat si am renuntat dupã ce am cheltuit multi bani si timp pretios”, spune Victor Cobzaru, fermier dintr-o localitate învecinatã Bârladului, care se considerã unul dintre pãgubitii Mãsurii 141, de sprijinire a fermelor de semi-subzistentã. Mãsura care prevede subventionarea fermelor de semi-subzistentã cu suma de 1.500 euro anual, timp de cinci ani, a bulversat lumea satelor. Pe lângã proiect si planul de afaceri, oamenii sunt obligati sã meargã la o adevãratã “vânãtoare” de hârtii. A pãtit-o si Victor Cobzaru, un mic fermier dintr-o localitate învecinatã Bârladului, parte a comunei Grivita. El sustine cã a fost primul din judet care a intentionat sã beneficieze de prevederile Mãsurii 141. “Am avut un îndrumãtor de proiect, în persoana doamnei inginer Georgeta Andronic. De la Vaslui, mi sa dat un opis (lista cu documente necesare la dosarul beneficiarului, n.r.). L-am respectat întocmai si pânã acum am mers cu dosarul de cel putin trei ori înapoi la ei. Asta pentru cã, de fiecare datã, parcã în bãtaie de joc, mi s-a spus cã îmi mai trebuie nu stiu ce hârtie”, povesteste Cobzaru . Initial, i-au fost solicitate certificate de conformitate de la autoritãtile sanitar-veterinare, adeverinte de la primãrii, care, la rândul lor, au trebuit completate. În tot acest du-tevino, doar 3 dosare au fost înregistrate ca fiind viabile, alte 60 fiind în lucru. De mentionat cã, în judetul Vaslui, fermele de semi-subzistentã predominã…

“Si-au bãtut joc de noi!”

Fermierii mai au însã timp pânã la 27 februarie sã depunã proiecte pentru accesarea de fonduri europene nerambursabile pentru dezvoltare ruralã. În cursul anului curent, pe Mãsura 141 privind sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistentã, vor mai avea loc alte douã sesiuni de depunere a proiectelor. Pânã atunci însã… “Deja nu mã mai intereseazã proiectul! Am decis sã renunt, tocmai din cauza acestei birocratii. Mi s-a spus, la un momentdat, cã mi-ar trebui societate ca sã pot accesa aceste fonduri. Niste incompetenti! Nu se poate asa ceva! În Ghid se spune clar: persoanã fizicã autorizatã! Am toate documentele, am cursuri de calificare în domeniul cresterii bovinelor, sunt mai mult decât informat în acest domeniu. Si ce am pãtit!? Cei de la Vaslui si-au bãtut joc de noi! Aceste lucruri trebuie spuse, pentru a-i ajuta pe cei care se gândesc de-acum sã procedeze ca mine. Trebuie spus cã lipsa de profesionalism nu poate face decât rãu”, a mai spus Victor Cobzaru.

Explicatii

În prezent, la Oficiul Judetean de Consultantã Agricolã (OJCA) Vaslui mai sunt alte 60 de dosare în lucru, fermierii fiind ajutati sã-si realizeze planul de afaceri si proiectul. Principala cauzã pentru care s-au declarat conforme foarte putine proiecte este, si în aceste cazuri, birocratia excesivã impusã de cãtre autoritãti pe relatia cu fondurile europene. Cei care si-au depus documentatia au fost pusi din nou pe drumuri, pentru a obtine alte si alte acte si adeverinte. “O problemã în realizarea dosarelor a fost cã, pe parcus, s-au solicitat beneficiarilor si alte acte, cum ar fi o adeverintã în care sã se specifice cã solicitantul îsi desfãsoarã activitate pe raza comunei unde a fãcut planul de afaceri. De aceea, am fost nevoiti sã trimitem oamenii din nou în teritoriu, pentru a solicita de la autoritãtile locale respectivele acte. Noi suntem o mânã de oameni care procesãm dosarele si avem douã centre de preluare la Husi si Bârlad. Este un mare interes din partea populatiei pentru aceastã mãsurã si am avut discutii cu peste 250 de posibili beneficiari. Însã, o parte din ei nu au îndeplinit conditiile cerute”, s-a explicat Traian Hulutã, directorul interimar al OJCA Vaslui.

Drumul dosarelor

Dosarele sunt analizate la Directia pentru Agriculturã si Dezvoltare Ruralã (DADR) în vederea conformitãtii si se face un control în teren, pentru a verifica dacã cele mentionate în cererea de finantare sunt reale. “Dosarele care sunt declarate eligibile sunt dirijate cãtre Comisia Nationalã de Selectie, unde, dacã solicitãrile depãsesc fondul alocat sesiunii de depunere, se face un punctaj de departajare. Dupã ce sunt selectate, proiectele se întorc înapoi, iar beneficiarul este notificat în termen de 30 de zile sã se înregistreze ca persoanã fizicã autorizatã. Dacã respectivele conditii sunt îndeplinite, fermierul va semna contractul de finantare, urmând sã primeascã suma de 1.500 de euro/an pe o perioadã de cinci ani”, a explicat Merisor Jalbã, directorul executiv adjunct al DADR Vaslui. El a adãugat cã, pentru buna desfãsurare a sesiunii de depunere, sa fãcut o campanie de informare în rândul lucrãtorilor din agriculturã. Au avut loc discutii cu sute de fermieri si s-a distribuit lista cu documentele necesare pentru realizarea dosarului. Trebuie spus cã fondurile disponibile pentru Mãsura 141 “Sprijinirea fermelor agricole de semisubzistentã” sunt de 47.607.740 euro, din care Guvernul sustine 20% iar Uniunea Europeanã diferenta. Suma maximã nerambursabilã care poate fi acordatã pentru finantarea unui proiect din cadrul Mãsurii 141 este de 1.500 euro/an/fermã de semi-subzistentã.

Danut Ciobanu
Adrian Arnautu