În România mita este o problema de sanatate

“România, un stat balcani sãrac, cu 22 de milioane de locuitori, intrat în Uniunea Europeanã în urmã cu doi ani, extinde o culturã a coruptiei înfloritã în anii comunismului”, scrie International Herald Tribune. “Comisia Europeanã a publicat raportul intermediar pentru justitie, total nefavorabil României, tocmai din pricina coruptiei”, scrie publicatia. Cotidianul mai mentioneazã raportul Transparency International din 2008, potrivit cãruia tara noastrã se situeazã pe locul doi în topul celor mai corupte state ale Uniunii, cei drept, în urma Bulgariei. Printre cei ce au avut de înfruntat acuzatii de coruptie se numãrã un fost premier (Adrian Nastase, n.r.), peste 1.100 medici si profesori, 170 ofiteri de politie si trei generali, potrivit procurorilor anticoruptie. În timp ce semnalul de alarmã este tot mai acut la Bruxelles, românii se plâng cã mita si spaga cea de toate zilele le acapareazã viata. Totusi, recent, un pacient i-a oferit medicului sãu o excursie în Dubai. Medicul a refuzat politicos. Economia “neagrã” a spãgilor poate fi principala cauzã a remunerat iilor reduse acordate medicilor, de circa 400 de euro. Presedintele Colegiului Medicilor din România, Vasile Astãrãstoae, aratã cã medicii se bazeazã de foarte multe ori pe veniturile “suplimentare”: “Pacientii nu vor sã meargã la un doctor care este distras de nevoile zilei de mâine, asa cã se naste o adevaratã conspiratie a spãgii în relatia medic-pacient. Dacã salariile ar creste, atunci si mita ar dispãrea”, opineazã Astãrãstoae. Un studiu realizat de Banca Mondialã pentru Ministerul Sãnãtãtii a concluzionat cã aceste plãti ilicite ar însuma anual circa 280 de milioane de euro. Când o boalã presupune spitalizarea, pacientul varsã circa patru transe de spagã, însumând cam 75% din venitul lunar mediu al familiei. Ministerul Sãnãtãtii se strãduieste sã taie rãul din rãdãcinã, instituind recent si o linie telefonicã gratuitã la care pacientii sã raporteze abuzurile. În prima orã de la lansare, linia s-a blocat din cauza numeroaselor apeluri. Si în spitale existã numeroase afise “anti- spagã”, mai spun ziaristii de la International Herald Tribune. Luna trecutã, un bãrbat în vârstã de 63 de ani, Mihai Constantinescu, a murit pe holul Spitalului Judetean de Urgentã din Slatina, dupã ce medici din mai multe sectii au refuzat sã îl trateze. Mihaela Ionitã, asistent pe ambulantã, a arãtat într-un interviu cã crede cã barbatul nu a fost tratat din cauzã cã “pãrea sãrac si nu-si putea permite sã le dea spagã medicilor”. Spitalul a precizat cã pacientul Constantinescu “nu era urgentã medicalã”. Mediciii corecti aratã cã mita este atât de împãmântenitã în mintea pacientului român, încât acesta devine agitat si nervos când un medic refuzã “sã primeascã plicul”. Unii pacienti ajung chiar sã creadã cã boala este incurabilã si moartea este iminentã. “Atunci, medicii acceptã plicul, pentru a le atenua nelinistea”, scrie International Herald Tribune. De asemenea, doctorii tineri care refuzã spãgile sunt mustrati de colegii lor mai în vârstã pentru “subminarea” acestei piete negre. Mita functioneazã dupã un set propriu de reguli nescrise. Costul unei operatii, de pildã, variazã între 100 de euro, pentru o apendicentomie, si 5.000 de euro, pentru o operatie pe creier. Preturile sunt sugerate pe cale popularã, precum balada, si mediatizate pe bloguri sau forumuri. Victor Alistar, presedintele Transparency International Romania, aratã cã spitalele publice se consultã constant în ceea ce priveste lista “preturilor”, pentru a se asigura cã acestea coincid.