IMM-uri subnutrite

În timp de sute de microîntreprinderi vasluiene sunt la un pas de faliment, “tãticul” IMM-urilor primeste un buget “de vacantã”. Este vorba despre Ministerul Întreprinderilor Mici si Mijlocii, Comertului si Mediului de Afaceri, care, în ciuda unei titulaturi interminabile si pompoase, a primit doar 0,2% din PIB. O alocatie extrem de micã, în contextul în care firmele au nevoie ca de aer de o strategie veritabilã de sustinere. Potrivit reprezentantilor patronatului local, ajutorul imediat ar trebui canalizat pe trei directii: economic, financiar si social. Pentru supravietuire, firmele necesitã credite pe termen scurt, cu dobândã micã, facilitãti la impozitarea fortei de muncã, compensarea datoriilor cu statul, plata TVA la încasare si nu la facturare etc. Dacã nu se va trece de la vorbe la fapte, oamenii de afaceri estimeazã cã între 60 si 80% din firme se vor închide. Consecintele unui astfel de scenariu ar fi dramatice: somaj masiv, colectãri minime la bugetul de stat, disparitia micilor producãtori de pe piatã etc. În plinã crizã economicã-financiarã, întreprinzãtorii privati au parte de o alocatie bugetarã ridicol de micã. În timp ce unele institutii se bucurã de bugete consistente, domeniile aflate în prima linie de impact cu recesiunea sunt subfinantate. Este si cazul Ministerului Întreprinderilor Mici si Mijlocii, Comer- tului si Mediului de Afaceri (MIMMCMA), “patronul” a peste 600.000 de IMM-uri la nivel national, dintre care 5.000 în judet ul Vaslui. Desi are o importantã capitalã, banii primiti în acest an pentru politici de sustinere a microîntreprinderilor, întreprinderilor mici si mijlocii reprezintã numai 0,2% din Produsul Intern Brut (PIB). Mai exact, 280 de milioane de euro, din care 0,34% vor fi alocat i functionãrii ministerului. Conducerea MIMMCMC a precizat cã, la întocmirea bugetului pe 2009, a insitat pentru 0,4% din PIB, o sumã si asa insuficientã în raport cu plaja imensã de asteptãri din partea oamenilor de afaceri. Însã, din cauza conjuncturii actuale, IMMurile au trebuit sã se multumeascã cu acest “urias” 0,2% din PIB. În aceste conditii, orice strategie concretã de actiune pe diferite ramuri de activitate (agriculturã, servicii, confectii), prioritare la nivel local, este compromisã din start. Limitarea poten- tialelor actiuni este severã, chiar dacã se sustine cã existã linii de finantare generoase, care au la “butoane” alti ordonatori de credite. “În ultimii cinci ani, nu am avut parte de un buget stimulativ, iar în acest context de crizã, prezenta acestui minister trebuie sã se facã simtitã. Nu poate fi neluat în seamã de cãtre Guvern sectorul privat, care aduce la veniturile statului 80% din PIB”, a precizat Ovidiu Copacinschi, presedintele Asociatiei Patronale a Industriei Mici si Mijlocii Vaslui. “Planul” de strângere a curelei are loc în timp ce curentul protectionist din Europa si America ia o amploare fãrã precedent. De altfel, în economia vasluianã, încã de la sfârsitul anului trecut au fost semnale cã o parte din companiile strãine nu vor mai investi în obiective economice noi si îsi vor repatria urgent capitalul. La fel s-a întâmplat si în sistemul bancar: institut iile financiare nu au mai deschis linii de finantare cãtre clienti, banii fiind orientati cãtre bãncile mamã. În tot acest timp, autoritãtile române au grijã sã nu aducã atingeri “solidaritãtii” europene si aplicã de-a valma regulamente comunitare, care pun pe butuci micii producãtori. “Piata internã este un urias consumator. Din acest motiv, ar trebui sã se punã talpa la granita de vest a tãrii, iar producãtorii autohtoni sã fie sprijiniti ca sã îsi poatã vinde produsele”, sustine reprezentantul patronatului local.

În cãutarea unei strategii

În contextul fenomenelor economice din acestã perioadã, Ministerul IMM-urilor ar trebui sã aibã elaboratã, pânã la aceastã datã, o strategie de sustinere a activitãtii economice. Strategia ar urma sã ia în calcul evolutia IMM-urilor atât din punct de vedere economico-finanicar, cât si din punct de vedere social. Pe segmentul economic, sunt necesare o serie de proiecte specifice, care sã se adreseze întreprinzã- torilor privati, cum ar fi impozitarea pe cifra de afaceri (care se referã în special la microîntreprinderile cu pânã la nouã angajati), subventionarea integralã a CASului pentru angajatori, punerea la punct a unui sistem de creditare al IMM-urilor etc. “În plan social, trebuie sã se vegheze ca întreprinderile sã nu facã disponibilizã ri, iar dacã aceste se produc, sã se identifice cauzele. Firmele au nevoie de credite, pentru a trece de perioada actualã. Spre exemplu, societãtile care activeazã în domeniul constructiilor, care plãtesc somaj tehnic pentru o perioadã lungã de timp – trei sau patru luni luni”, a conchis Copacinschi.

Ministrul, invitat la Vaslui

Ionel Constantin, presedintele Camerei de Comert, Industrie si Agriculturã (CCIA) Vaslui, spune cã sectorul privat asteptã luarea unor decizii de urgentã pentru relansarea mediului de afaceri. Cele patru puncte vitale sunt: plata TVA la încasare, nu la facturare; compensarea datoriilor cu bugetul de stat în maxim 30 de zile, plata esalonatã a dãrilor la buget, mãrirea volumului Fondului National de Garantare si finantare a firmelor. “Guvernul nu trebuie sã cedeze la presiunile de mãrire a salariilor, iar austeritatea sã fie suportatã de toti. Dacã nu se va avea în vedere acest program de mãsuri, între 60 si 80% din firme se vor închide”, a spus Ionel Constantin. Presedintele CCIA Vaslui a adãugat cã a transmis atât o invitatie verbalã, cât si una scrisã lui ministrului IMMCMA, Constantin Nitã, pentru a avea o discutie cu întreprinzã torii vasluieni. Întâlnirea, care a fost stabilitã pentru data de 27 februarie, va avea drept scop situatia actualã de crizã, precum si mãsurile necesare pentru depãsirea acestei situatii. Pe lângã întreprinzãtorii particulari, la reuniune ar urma sã fie prezenti si sefii Consiliului Judetean, ai Prefecturii si ai primãriilor din teritoriu.