Bannerul anti-cersetor

Una din marile probleme cu care se confruntã, de ani buni, Bârladul – cersetoria stradalã – a fost discutatã, ieri, în cadrul Primãriei, de cãtre institutiile cu un rol în combaterea acestui fenomen. Dupã mai bine de o orã de discutii, s-au tras concluzii, s-au fãcut propuneri si sau ales solutii mai mult sau mai putin viabile. Fiecare dintre institutiile invitate la dialog si-a exprimat punctul de vedere, dar, în final, toate au fost de acord cã fenomenul trebuie eradicat. Prima mãsurã concretã este crearea unui banner cu un mesaj cu impact, care va fi amplasat în locurile cu vad bun pentru cersit. De la începutul întâlnirii, Didona Platon, seful Directiei de Asistentã Socialã din cadrul Primãriei, a încercat sã-i constientizeze pe cei prezenti de efectele produse de cersetoria minorilor si a adultior din Bârlad. Legea 61/1992, cea care reglementeazã aceastã problemã, este foarte permisivã, acordându-le posibilitatea cersetorilor de a-si practica activitatea fãrã a fi prinsi si trasi la rãspundere. „În principal pentru protejarea cetãtenilor, pentru cã cei care cersesc produc disconfort, încercãm sã limitã m aceastã problemã. Degeaba se dau amenzi la populatia care o practicã, fie din sãrãcie, fie cã li se impune, cã se tot adunã fãrã a le plãti. Noi dorim sã nu mai avem cersetori în oras, însã în prezent este încurajatã de oamenii milosi care dau bani. Rar sunt cazuri în care cetãtenii fac front comun si nu le dau bani. O altã problemã o constituie cersetorii care sunt bolnavi psihici si care necesitã tratament si internare, sau cei care dacã nu obtin bani pot deveni foarte usor infractori si sã fure de la oameni. Celor minori, noi le spunem «micii infractori», pentru cã vãd cã pot face rost de bani si fãrã muncã“, a spus Platon. Anca Trâncu, sefa Centrului de Primire în Regim de Urgentã pentru Copiii Strãzii, a precizat cã, la acest moment, sunt acordate diferite servicii cersetorilor. Spre exemplu, cei 16 copii ai strãzii luati în evidentã sunt internati si li se oferã servicii de bazã, precum cele de educatie, igienã si autoigienã. Foarte multi dintre acestia sunt adevãrate focare de infectie, fiind predispusi la boli sociale foarte usor transmisibile în colectivitate (precum TBC-ul). Unii sunt înmatriculat i Scoala nr. 7, pentru a primi o a doua sansã. Însã, orice s-ar face pentru a diminua problema cersitului, cel mai important lucru ce se poate face pentru cersetori ar fi crearea unui adãpost specializat. „Majoritatea celor care cersesc, la biserici, la cimitire etc. nu investesc banii în mâncare sau haine, ci în tigãri si aurolac. Însã, pentru cã se preconizeazã cresterea numãrului de cersetori, ar fi necesar un adãpost de zi si de noapte pentru cei care-si desfãsoarã activitatea în stradã. Multi nu au acte, locuintele si le-au pierdut si ajung astfel sã trãiascã în stradã, fãrã nicio posibilitate“, a spus Anca Trâncu.

Responsabilitãti si solutii

La întâlnire a participat si Ionel Brãtianu, seful Centrului de Primire în Regim de Urgen- tã pentru Copiii Abuzati, Neglijat i si Exploatati (CPRUCANE) Bârlad. El a propus realizarea unor bannere sau fluturasi pe care sã fie scrise mesaje ce constientizeazã lumea de problema cersitului. Chiar astã zi va avea loc o întâlnire cu primarul, urmând sã se stabileascã mesajul care va fi tipãrit pe banner si locul în care va fi amplasat, pentru a avea un impact mai mare. A venit si rândul Politiei Comunitare sã-si spunã punctul de vedere. „Ni se aduc mereu la cunostintã aceste probleme. Noi nu organizãm razii, pentru cã nu intrã în atributiile noastre. Toatã tara este asaltatã de fenomen, însã la viitoarea întrunire a Asociatiei Municipiilor si Oraselor, vom încerca sã aducem în discutie si aceastã problemã. O solutie ar fi zilele de muncã în folosul comunitãtii, însã legea nu reglementeazã acest lucru în prezent“, a spus Vasile Rãdoi, seful Politiei Comunitare. În schimb, conducerea Politiei Municipale, prin persoana comisarului sef Marinel Gâlcã, este de pãrere cã în stoparea cersitului ar trebui sã se implice fiecare cetãtean. Cum? Sã nu mai dea bani! Totodatã, el a adãugat cã se vor face actiuni si la nivelul Politiei si a Jandarmeriei, care va face razii prin zonele preferate de cersetori: Piata Centralã, Garã, Grãdina Publicã si mijloacele de transport în comun. De asemenea, a fãcut apel la populatie sã sune la 112 dacã sunt cersetori la usa lor si îi deranjeazã. Dupã ce i-a ascultat pe toti, primarul Constantin Constantinescu a fost de acord cã se impune realizarea unui adãpost, însã lipsa fondurilor la bugetul local face ca intentia sã parã un vis foarte îndepãrtat. „Sper ca, având ministrul Muncii si pe deputatul de Bârlad de partea noastrã, în urmãtorii ani sã reusim sã realizãm acest adãpost. Anul acesta, sã reusim mãcar sã facem documentatia. Chiar este necesarã construirea unui astfel de adãpost“, a încheiat primarul.