Atac la buget

Dupã ce a adus mediul de afaceri în agonie, criza finaciarã a poposit si în curtea Finantelor Publice. Dupã acumulãrile bugetare spectaculoase din anii trecuti, comparatia cu prezentul este de-a dreptul îngrijorãtoare: numai în prima lunã a acestui an încasãrile au scãzut cu 17 miliarde de lei vechi. Dacã în ianuarie 2008 s-au colectat la bugetul general consolidat 67,4 milioane de lei, în ianuarie 2009, contribuabiliii au vãrsat la buget 65,7 milioane de lei. Oamenii de afaceri din judet sustin cã, dacã Vasluiul ar fi fost unul din „tigrii“ economiei nationale, diminuarea încasãrilor nu ar fi reprezentat un semnal de alarmã. Însã, cu cea mai mare rata a somajului din tarã si cu o putere economicã net inferioarã altor judete, cele 17 miliarde de lei minus sunt extrem de importante. Mai mult, patronatul avertizeazã cã situatia nu se va putea ameliora curând pentru cã celei mai mari pãrti a firmelor le este imposibil sã îsi mai onoreze obligatiile fiscale. Explicatiile sunt simple: statul nu-si achitã facturile restante, iar agentii economici nu dispun de resurse pe care sã le vireze la buget. Un cerc vicios din care, în opinia întreprinzãtorilor, se poate iesi cu o singurã conditie: statul sã facã un împrumut extern pe care sã-l pompeze în economie pentru a salva de la faliment contribuabilii. Criza financiarã a intrat abrupt si în trezoreria Directiei Generale a Finantelor Publice (DGFP) Vaslui. Dupã ce anul trecut s-au bãtut recorduri la nivel national în ceea ce priveste colectãrile la bugetul general consolidat, în prezent, situatia a luat o turnurã îngrijorãtoare. Pe fondul cãderii economice, înregistrate în ultimul trimestru din 2008, încasãrile au intrat pe o pantã descendentã. Scãderea încasã rilor se manifestã în toate componentele bugetului general consolidat, cuvântul de ordine fiind declin. Astfel, dacã în ianuarie 2008, finan- tistii vasluieni contabilizau la visteria statului 67,4 milioane de lei, în luna ianuarie 2009 contribuabilii au vãrsat la buget mai putin cu aproape douã milioane de lei. Mai exact, încasãrile aferente bugetului general au totalizat suma de 65,7 milioane de lei, ceea ce reprezintã o diminuare de 1,7 milioane de lei (17 miliarde de lei vechi). De departe, cea mai micã sumã încasatã în ianuarie 2009, a fost înregistratã la bugetul asigurãrilor de somaj, unde totalul a fost de numai 0,9 milioane de lei, comparativ cu perioada similarã a anului trecut, când s-au stâns 2,46 milioane de lei. Reduceri ale veniturilor au fost înregistrate si la bugetul de stat, unde în luna ianuarie 2008 au fost colectate 30,3 milioane de lei, iar în ianuarie 2009 – 27,9 milioane de lei. De asemenea, în ianuarie 2008 la bugetul asigurãrilor sociale sau acumulat 24,16 milioane de lei, în timp ce în aceiasi perioadã a anului trecut încasã rile s-au cifrat la 23,4 milioane de lei. Potrivt DGFP Vaslui, scãderea colectãrilor pe ianuarie 2009 se explicã prin faptul cã procentele pentru unele contributii la salarii s-au diminuat, lucru care a influent at încasãrile. De asemenea, colectãrile mai bune din anul 2008 au fost determinate si de acordarea celui de-al 13 salariu tuturor bugetarilor, lucru care a dus la cresterea volumului încasãrilor.

Bugetul va suferi în continuare

Pentru oamenii de afaceri vasluieni, viitorul apropiat nu dã semne evidente de relasare a economiei locale. Ei prevãd o înrãutãtire a mediului de afaceri, caracterizatã de numeroase concedieri, închideri de societãti si restrângeri de activitate. Acest evantai de constrângeri nu va face nimic altceva decât sã afecteze direct capacitatea firmelor de a-si achita obligatiilor fiscale cãtre buget. Mai mult, reprezentantii patronalui vasluian apreciazã cã cele 17 miliarde de lei vechi în minus de la bugetul consolidat reprezintã o sumã extrem de importantã. Aceasta în conditiile în care judetul Vaslui este pe ultimul loc în tarã ca putere economicã si primul în ceea ce priveste rata somajului. Pentru a iesi din cercul vicios în care s-a intrat, întreprinzãtorii vasluieni considerã cã statul ar trebui sã se împrumute urgent de la institut iile financiare internationale si sã facã o injectie masivã de capital în economie. Practic, cu acesti bani ar urma sã fie finantate o serie din mãsurile economice pe care mediul privat le asteaptã cu sufletul la gurã. „Pentru început, statul ar trebui sã înceapã cu mãsurile care nu solicitã fonduri financiare, ci numai hârtii. Este vorba despre compensarea datoriilor dintre institutiile publice si agentii economici si plata TVA-ului la încasare nu la facturare“, a spus Ovidiu Copacinschi, presedintele Asociat iei Patronale a Industriei Mici si Mijlocii Vaslui. La diminuarea sumelor colectate la buget au concurat cu brio si alti factori: neplata datoriilor cãtre stat, lipsa de lichiditãti, politicile restrictive de creditare etc. „În ianuarie, statul a luat unele decizii de anulare a anumitor facilitãti pentru bugetari, ceea ce a condus la restrângerea bazei de colectare. De asemenea, în sectorul bugetar persoanele care cumuleazã pensia cu salariu trebuie sã aleagã. Cum majoritatea preferã pensia, s-a redus numãrul angajatilor“, a conchis Copacinschi.