A doua nationalizare

Lipsa banilor, a unor facilitãti concrete si neîncrederea au minat dorinta întreprinzãtorilor vasluieni de a deschide noi afaceri. Sistemul bancar s-a rupt de mediul economic, iar dobânzile practicate la împrumuturi descurajeazã din start orice nouã investitie. Sprijinul din partea statului se lasã asteptat, pe fondul cresterii exponentiale a numãrului de someri. Pe acest fond de nesigurantã, spiritul initiativei private a fost redus la parametri minimi, comparativ cu anii precedenti. Dacã în anul trecut, înfiintarea unei firme era prioritatea numãrul zero, 2009 vine cu o perspectivã sumbrã. În ianuarie, au fost înregistrate numai 41 de SRL-uri si cinci asociatii familiale. Singura crestere vine din partea persoanelor fizice autorizate, fiind înregistrate 119 întreprinderi individuale. În rest, fãrã campanii ample de consultantã si asigurarea lichiditãtilor, perspectivele pentru noi afaceri sunt foarte mici. Mai mult, existã pericolul ca multe firme din piatã sã disparã, din cauza cãderii comenzilor, a consumului, a incapacitãtii de a onora obligatiile fiscale. Elanul vasluienilor de a-si pune pe picioare propria afacere s-a redus considerabil. “Furati” de gustul câstigului, în ultimii ani înfiintarea unei firme a devenit o adevãratã modã în judetul Vaslui. Pentru a prelua interesul deosebit pentru dezvoltarea de bussines-uri, la Registrul Comer- tului au fost deschise birouri suplimentare, iar timpul de înregistrare al unei firme s-a scurtat substantial. În numai 30 de minute, întreprinzãtorul are “patalamaua” la buzunar si poate intra în marele joc al economiei de piatã. Tot în beneficiul noilor capitalisti autohtoni au fost reduse drastic si taxele, pentru înregistrarea actelor unei societãtii fiind nevoie de numai 160 de lei. La vremea respectivã, viitorii patroni atacau domenii din cele mai diverse, începând de la agriculturã si pânã la comert. Înte timp, spiritul initiativei private s-a diluat constant, criza financiarã, cu toate consecintele ei negative, lovind la toate nivelurile, de la factorul psihologic, vital pe fondul depresiei economice, pânã la relatiile financiare între pãrtile contractante (neonorarea facturilor emise etc). Ionel Constantin, presedintele Camerei de Comert, Industrie si Agriculturã (CCIA) Vaslui, a spus cã prima mare greutate pentru un întreprinzãtor de a deschide o firmã este lipsa lichiditãt ilor. Un alt obstacol important este si neimplicare sistemului bancar sau a Fondului National de Garantare în sustinerea unei noi afaceri. “În aceste conditii de crizã, vointa omului de a intra în afaceri este anihilatã, când vede cã totul se prãbuseste. Numãrul de someri este în continuã crestere, iar dobânzile mari percepute la împrumuturi, între 17 si 21%, sunt descurajante”, a spus Ionel Constantin. Potrivit datelor Oficiului Registrului Comertului de pe lângã Tribunalul Vaslui, în prima lunã a acestui an au fost înregistrate 41 de societãti cu rãspundere limitatã. Spre comparat ie, în perioada similarã a anului precedent, erau lansate în lumea afacerilor 101 societãti comerciale. Mai exact, în doar un an, motoarele sectorului privat au scãzut la nivelul unei sigure luni sub 50%. De remarcat este faptul cã 2008 poate fi considerat anul SRL-urilor, cu nu mai putin de 923 de societãti nou înfiint ate. Pe acest segment de firme, nici anul 2007 nu este departe de performantã, acum doi ani fiind dechise 852 de societãti. În ceea ce priveste alte tipuri de afaceri, numãrul agentilor economici intrati în activitate este la fel de modest în acest an. În prima lunã, au mai fost “omologate” cinci asociatii familiale/întreprinderi familiale. Potrivit aceloras i date, în 2008 au fost înscrise 83 de întreprinderi familiale, în timp ce la în anul 2007 au intrat în piatã 92 de asociatii. În rest, nu a fost contabilizatã nici o initiativã în ceea ce priveste societãtile pe actiuni, societãt i în nume colectiv, societãti în comenditã simplã, organizatii cooperatiste sau regii autonome.

Persoanele fizice autorizate în top

În judetul Vaslui surpriza începutului de an vine de la persoanele fizice. În ianuarie, numãrul persoanelor fizice autorizate, întreprinderi individuale sau persoane fizice a crescut spectaculos. Astfel, de la 30 de persoane fizice autorizate înregistrate în ianuarie 2008, s-a ajuns la 119 autorizãri eliberate în ianuarie 2009. Crestere semnificativã a întreprinderilor individuale are la bazã mai multe explicatii. În primul rând, “acrosarea” persoanelor fizice la Registrul Comertului se datoreazã programelor finantate din fonduri nerambursabile europene. Cel mai important lot de întreprinzãtori care s-au înregistrat ca persoane fizice a solicitat subventii comunitare în cadrul mãsurii 141, din cadrul Fondului European Agricol de Dezvoltare Ruralã. Mãsura se adreseazã fermelor de semi-subzistentã si, dacã o gospodãrie are selectat planul de afaceri si solicitantul semneazã contractul de finantare, primeste 1.500 euro/an pe o perioadã de cinci ani. Pe lângã atractia fondurilor europene, cresterea numãrului de persoane fizice autorizate se datoreazã si noilor norme sanitar-veterinare intrate în vigoare la 1 ianuarie 1009. Este vorba despre “celebrul” Ordin 111, care reglementeazã vânzarea directã în piete a produselor de origine animalã. Chiar dacã între timp obligativitatea înregistrãrii ca persoane fizice a fost anulatã, o parte a micilor producãtori s-au conformat cerintelor legale. Cât priveste ultimii doi ani, conform datelor furnizate de cãtre ORC Vaslui, în 2008 au fot înregistrate 550 de persoane fizice autorizate, în timp ce în 2007 au fost “titularizate” 447 persoane fizice.

Sete de bani

Potrivit reprezentantilor patronatului vasluian, pentru relansarea mediului de afaceri trebuie acordate facilitãti persoanelor care vor sã investeascã. În primul rând, pentru înfiintarea de întreprinderi mici si mijlocii investitorii trebuie sã primeascã consultantã din partea camerelor de comert, iar pentru societãtile din agriculturã sã se ofere sprijin din partea directiilor agricole. Extrem de important, pentru a convinge oamenii sã deschidã noi afaceri, este acordarea de facilitãti pe proiecte concrete. La fel de oportune sunt si facilitãtile acordate de cãtre autoritãtile locale cum ar fi: reducerea taxelor si impozitelor, punerea la dispozitia oamenilor de afaceri a infrastructurii necesare (drumuri, alimentare cu apã, energie electricã, gaze etc.). În acest context, sustinerea din partea bãncile comerciale este esentialã în punerea pe picioare a unei investitii. “Majoritatea bãncilor au venit în România numai sã facã profituri foarte mari, pentru ca ulterior sã scoatã banii afarã prin transferuri de capital. Bãncile ar trebui sã fie interesate de dezvoltarea mediului economic din tara noastrã, nu sã-si asigure cu fonduri financiare bãncile mamã din tãri precum Austria, Belgia, Franta, etc”, a conchis Ionel Constantin.