Un leu atât de mic, o jena financiara atât de mare

Pentru foarte multi vasluieni, entuziasmul începutului de an s-a topit subit în fata amenintãrilor cu falimentul. Noul curs de referintã pentru euro, care a depãsit patru lei, este o veritabilã ghilotinã pentru portofelele clientilor care au contractat credite în valutã. Din cauza deprecierii constante a leului, ratele la împrumuturi vor fi mult mai mari si, din pãcate, acesta este doar începutul. În perspectiva întãririi euro pânã la 4,3 lei si chiar 4,5 lei, persoanele care au contractate credite în monedã strãinã vor avea mari dificultãti în rambursarea ratelor. Spre exemplu, un consumator care anul trecut plãtea o ratã de 368 de lei, echivalentul a 100 de euro, acum va plãti cu cel putin 30 de lei mai mult, respectiv 400 lei. Si cum creditele în valutã au fost mai ieftine iar populatia s-a înghesuit sã se împrumute, riscul valutar va face multe “victime” colaterale. În prezent, se estimeazã cã la nivelul judetului Vaslui sunt în jur de 15.000 de persoane care au mizat pe un leu puternic, apelând, astfel, la creditul în valutã. Cãderea accentuatã a leului în raport cu moneda europeanã loves te puternic în interesele financiare ale vasluienilor. Dupã luni de lupte pe o piatã tot mai ostilã, la începutul sãptãmânii, cursul de referintã pentru euro a depãsit patru lei si a atins un maxim al ultimilor patru ani. Mai mult, se estimeazã cã euro ar putea atinge, pânã la primã varã, cea mai mare valoare a sa de la lansarea în România, peste 4,2 lei. În acest context, primele “crosee” ale crizei economice vor fi desã- vârsite de slãbirea rapidã a leului, pentru cetãteanul de rând venind vremuri grele. Pentru prima oarã, dupã opt ani, puterea de cumpãrare se va reduce, deoarece cresterile de salarii si pensii nu vor acoperi deprecierea de circa 10% a leului si o inflatie optimistã de 5%. Primele persoane care vor resimt i în mod brutal devalorizarea monedei nationale sunt cele care au contractate împrumuturi în monedã strãinã. Un rationament simplu: venitul nostru în lei scade dacã ne raportãm la euro, iar ratele percepute de institutiile financiare vor fi ajustate. Din nefericire, foarte multe persoane fizice s-au înghesuit sã obtinã credite în valutã, pentru cã acestea erau mult mai ieftine în comparatie cu cele în lei, care aveau dobânzi ridicate. Astfel, clientii au încãlcat una din regulile pietei, potrivit cãreia împrumutul trebuie sã fie în moneda în care detii veniturile salariale si si-au asumat un risc valutar major. De “reglarea” ratelor vor avea parte atât persoanele care au solicitat credite în euro, cât si cele care au apelat la împrumuturi în dolari sau în franci elvetieni. Spre exemplu, la o ratã de 300 de euro se vor plãti în plus aproximativ 67 de lei fatã de luna anterioarã. Si cum la nivelul judetului Vaslui creditele în valutã au reprezentat una din sursele de finantare preferate, impactul negativ va fi unul de amploare. De altfel, se apreciazã cã în jur de 30.000 de vasluieni sunt clienti ai unor bãnci comerciale, din care în jur de 15.000 au profitat de creditele în valutã. Ionel Constantin, presedintele Camerei de Comert, Industrie si Agriculturã (CCIA) Vaslui, a precizat cã devalorizarea leului va conduce la o bulversare pe piata creditelor, iar unele persoane fizice vor intra în faliment, din cauzã cã nu vor putea rambursa ratele. “Bãncile vor trebui sã implementeze un alt mod de achitare a ratelor, mai lent, sau o asteptare de sase luni pentru clienti. Este imperios necesar ca si în tara noastrã institutiile financiare sã scadã dobânzile, asa cum se întâmplã în statele Uniunii Europene”, a spus Ionel Constantin.

Altã “bucurie”: bunuri si utilitãti mai scumpe

Pe lângã povara pusã pe umerii cetãtenilor de ratele majorate la creditele în valutã, subrezirea leului va conduce si la scumpirea bunurilor de larg consum. De regulã, importatorii nu îsi permit sã piardã profitul si, în consecintã, vor ridica imediat pretul la produsele importate. Deja, la legumele si fructele aduse de afarã preturile s-au majorat cu 20%, urmând ca si carnea de porc din import, care reprezintã 70% din necesarul României, sã fie mai scumpã. Cresteri ale preturilor se vor înregistra si la aparatura electronicã si diverse servicii, cum ar fi abonamentele de telefonie fixã sau mobile, precum si la internet. Cum era de asteptat, nici costul utilitãtilor nu va rãmâne pe loc, mai ales în conditiile unor evenimente externe, care au o influentã directã pe respectivele segmente de piatã. “Dacã pretul gazului va evolua cum se preconizeazã si leul se va devaloriza în continuare, prin luna martie, vom resimti efectele negative. În aceste conditii, pretul la utilitãti va creste între 30 si 50%”, a conchis Ionel Constantin.