Somaj si saracie

Somajul, nesiguranta zilei de mâine si disperarea sunt coordonatele pietei muncii din judetul Vaslui. Colapsul financiar a coborât violent în seifurile firmelor, care au intrat într-o derutã de neimaginat pânã acum câteva luni. Un prim pas devastator al crizei economice a fost atacul psihologic la adresa oamenilor de afaceri. Mult mai gravã decât deficitul sau inflatia, neîncrederea a pus stãpânire pe mediul economic, iar consecintele nu au întârziat sã aparã. La 31 decembrie 2008, în judetul Vaslui erau înregistrati 16.458 de someri. Numai în lunile noiembrie si decembrie, 2.023 de vasluieni au rãmas fãrã locuri de muncã. Perspectivele sunt si mai alarmante: agentii economici au anuntat alte 914 concedieri, iar “balul” continuã. Principala cauzã care obligã firmele sã recurgã la disponibilizãri este haosul instaurat în economie. Statul nu îsi achitã facturile restante, bãncile nu dau semne vizibile de relansare a creditului, comenzile sunt aproape de zero iar consumul s-a blocat. Cu alte cuvinte, trãim “bine”! Amploarea somajului de la nivelul judetului Vaslui aruncã în aer stabilitatea socialã. Din nefericire, evaluarea prezentatã de ziarul nostru, la începutul lunii noiembrie 2008, cu privire la impactul grav al crizei financiare asupra pietei muncii, se adevereste. În comentariile fãcute la vremea respectivã, când toatã lumea era în plinã sãrbãtoare, anticipam cã atacul la inima economicã a judetului se va produce pe douã componente vitale. Este vorba despre sectorul textile- confectii si domeniul construc- tiilor, care, în cursul trimestrului IV din 2008, au intrat în vrie. Comenzile externe pentru productia de îmbrãcã- minte în sistem lohn au cãzut aproape în totalitate, iar piata imobiliarã a intrat într-o contractie fãrã precedent. La temelia acestor derapaje grave ale mediului de afaceri local au stat prãbusirea institutiilor financiare din Vestul Europei, care au subminat profund consumul, precum si îngetarea creditelor ipotecare. Rãmase fãrã contracte ferme din partea clientilor traditionali, societãtile din domeniul confectiilor au cãutat tot felul de alternative de salvare. Si-au restrâns liniile de productie, ori au fãcut relocãri de activitate în alte state. De altfel, semnalul a fost tras încã din vara anului trecut, când importante societãt ii de profil si-au sistat activitatea si au preferat continuarea afacerilor în state vecine. Pe de altã parte, agentii economici din constructii au început sã piardã din proiectele contractate, din cauza lipsei de finantare. De fapt, pe acest segment economic, factorii care au condus la prãbusirea afacerilor sunt numerosi. Firmele au intrat în relatii contractuale cu statul, au finalizat lucrãrile asumate, însã nu au fãcut încasãrile pe facturile emise. Astfel, agentii economici nu au mai putut onora obligatiile fiscale fatã de bugetul statului si au intrat pe toboganul penalizãrilor, pentru ca, ulterior, sã se confrunte cu procedura de excutare silitã. Nu în ultimul rând, imposibilitatea realizãrii de împrumuturi bancare a diminuat puternic potentialul persoanelor fizice si juridice de a pune în practicã noi proiecte de constructii. În acest context, investit iile realizate în domeniul construc- tiilor au scãzut de la o lunã la alta, precum si numãrul caselor predate la cheie.

Atac psihologic fatal

Ovidiu Copacinschi, presedintele Asociatiei Patronale a Industriei Mici si Mijlocii Vaslui, a spus cã, începând cu ultimele trei luni din 2008, în rândul oamenilor de afaceri vasluieni s-a manifestat cu pregnantã componenta psihologicã a crizei economice. Din cauza acestui atac psihologic, devastator pe timp de crizã, agentii economici au intrat în derutã. “Nesiguranta firmelor a fost accentuatã si de pozitionarea bãncilor comerciale, care au avut rezerve în a mai credita activitatea economicã”, a spus Ovidiu Copacinschi (foto jos). La toti acesti factori perturbatori s-a adãugat si comportamentul inadecvat al statului, care a acumulat datorii imense fatã de operatorii economici. “Toate aceste realitãti au condus, în final, la importante concedieri din sectorul privat. Cu sigurantã, pânã în luna aprilie, vor mai avea loc disponibilizãri, însã vãd o stabilizarea a situatiei economice în luna aprilie-mai”, a adãugat Ovidiu Copacinschi. Reprezentantul patronatului vasluian a explicat cã amelioararea mediului de afaceri este conditionatã de aplicarea unor mãsuri urgente de cãtre stat, respectiv Guvern. Astfel, ar trebui compensate de urgentã datoriile înregistrate între stat si agentii economici; institutiile publice sã efectueze plata integralã a creantelor existente cãtre firme; bãncile sã intre într-o stare de normalitate în ceea ce priveste politicile de creditare.

Rata somajului a luat-o razna

Pe acest fundal economic sumbru, firmele au început sã îsi recalibreze planurile de afaceri si sã identifice surse de economii care sã le permitã continuarea activitãtii. Cum era de asteptat, în prima linie de sacrificiu au fost angajatii. În consecintã, s-a trecut la disponibilizãri individuale sau colective. Potrivit datelor furnizate de cãtre Agentia Judeteanã pentru Ocuparea Fortei de Muncã Vaslui, în ultimele douã luni ale anului 2008, au intrat în somaj 2.023 de persoane, din care 815 persoane au fost disponibilizate colectiv. În acest ritm, la data de 31 decembrie 2008, rata somajului înregistratã la nivelul judetului Vaslui era de 10,2%. Mai exact, 16.458 de someri, din care 4.978 se aflau în perioada de indemnizatie si 11.480 de persoane neindemnizate. O crestere evidentã a numãrului de someri, dacã ne raportãm la perioada similarã a anului 2007, când au fost în somaj 15.619 persoane, adicã o ratã de 9,6%. Grav este faptul cã, odatã cu intrarea în noul an, spectrul somajului capãtã o nouã dimensiune. Pânã în prezent, nu mai putin de 14 societãti si-au anuntat intentia de a face noi concedieri, pentru 914 salariati, pânã în luna martie Replicile seismului de pe piata de muncã localã s-au concretizat în plasarea judetului Vaslui pe primul loc pe tarã în ceea ce priveste rata somajului. Conform ultimelor date statistice, în noiembrie 2008, judetul Vaslui ocupa un nedorit loc II, imediat dupã judetul Mehedinti, în conditiile în care rata somajului la nivel national era de 4,1%. Între timp, i-am depãsit si pe sãracii (la propriu) mehedinteni…