Datoriile financiare de tot felul fac ravagii în rândul pensionarilor vasluieni. Pentru cã nu îsi mai pot plãti creditele, impozitele, utilitãtile, sau pentru cã au încasat pensii necuvenite, noul cuvânt de ordine pentru pensionari este “poprire”. Dar popririle sunt de mai multe feluri: existã popriri emise de cãtre primãrii, popririle bãncilor sau ale executorilor judecãtoresti. În prezent, 1.537 de pensionari din judetul Vaslui au, din cauza datoriilor restante, retineri din pensii. Chiar dacã se mai judecã sau practic nu au de unde sã restituie banii împrumutati, legea nu iartã. La o singurã retinere, suma nu depãseste o treime din cuantumul pensiei, iar dacã existã mai multe propriri pe o singurã pensie, suma “executatã” nu poate depãsi jumãtate din pensie. În tot acest timp, sunt “servite” în continuare sute de pensii sub 100 de lei, cea mai micã fiind de 31 lei! Puneti si pe asta o poprire! Tot mai multi pensionari din judetul Vaslui au ajuns sã trãiascã cu executorul la masã. Dupã ce au fost “ademeniti” de un alai de promisiuni, care nu s-au mai pus în practicã, datoriile i-au ajuns din urmã si nu îi iartã. De la credite bacare la utilitãti si alte genuri de împrumuturi bãnesti, persoanele în vârstã nu mai fac fatã obligatiilor financiare asumate. Cum era de asteptat, unitãtile care au prestat respectivele servicii au trecut la actiune, în vederea recuperãrii creantelor acumulate. Rezultatul “executãrii” datornicilor nu s-a lãsat asteptat, popririle pe pensii fiind mai mari cu 20% fatã de luna octombrie 2008. Mai exact, 1.537 de pensionari din judetul Vaslui au retineri din pensii si se vãd pusi în fata faptului împlinit. “Ei au pensii de sute de milioane de lei si la noi nu se mai gândesc. Am muncit trei schimburi pe timpul lui Ceausescu, nu aveam timp nici sã mã odihnesc si acum nu mai mãresc pensiile asa cum au promis. Eu am fãcut un împrumut sã-mi trag gaz, pentru cã nu mai puteam sta în frig, si am ajuns sã mãnânc pâine cu apã”, a spus o pensionarã revoltatã. Potrivit legislatiei actuale, suma retinutã nu poate depãsi o treime din cuantumul pensiei, în situatia în care existã o singurã retinere. Dacã existã mai multe propriri pe o singurã pensie, suma retinutã nu poate depãs i o jumãtate din cuantumul pensiei. Spre exemplu, la o pensie în valoare de 400 lei, o treime reprezintã 133 de lei, sumã care este retinutã pentru achitarea unor restante financiare. Nepunerea în executiei a unei hotãrâri judecãtoresti sau a deciziilor de înfiintare a propririlor duce la aplicarea unei amenzi în valoare de 10 milioane de lei vechi, pentru conducãtorul unitãtii în cauzã, abatere care ulterior se poate transforma în infractiune. “Sunt multe persoane care ne spun cã au probleme personale sau cã se vor mai judeca în diferite litigii, pentru a nu li se retine din pensii”, a declarat Emil Bãnceanu, directorul Casei Judetene de Pensii (CJP) Vaslui.
De unde vin popririle?
Luate în ordine ierarhicã, bãncile sunt cele mai active când vine vorba de împrumuturi contractate, dar ale cãror rate nu sunt onorate. Institutiile financiare au în componentã agentii specializate, care se ocupã de recuperarea creditelor neplãtite, si instituie popriri obligatorii asupra pensiilor. În acelasi timp, pot emite decizii de înfiintare a propririlor pe pensii si primãriile – pentru neplata impozitelor, a unor amenzi neachitate; executorii judecãtoresti – prin sentinte civile; cooperativele de credit – pentru neplata împrumuturilor. “În baza hotãrârilor judecãtoresti si a deciziilor de înfiintare a popririlor asupra sumelor cu titlu de pensie emise de birourile executorilor judecãtoresti, CJP retine din pensii, esalonat, suma înscrisã în aceste hotã râri/decizii, pânã la recuperarea integralã a sumelor. Retinerile din pensii se fac cu respectarea dispozitiilor art. 409 din Codul de Procedurã Civilã”, a precizat Petronela Jalbã, purtãtorul de cuvânt al CJP Vaslui.
Pensii mari versus pensii mici
Pe lângã miile de pensionari care primesc lunar câteva sute de lei, CJP Vaslui plãteste si pensii mult mai consistente. Cea mai mare pensie de stat plãtitã unui pensionar vasluian este în cuantum de 3.326 lei, adicã peste 33 milioane de lei vechi. În compania celui mai bine retribuit pensionar se mai aflã alte 77 persoane, care au pensii lunare mai mari de 2.000 lei (20 milioane de lei vechi). De mentionat cã, în topul pensionarilor norocosi se aflã si fostii politisti, judecãtorii si cadrele din armatã, care au case de pensii separate. Cum salariile acestor din urmã sunt foare mari iar baza de calcul este diferitã, pensiile acestor categorii sunt cu multe zeci de milioane peste media generalã. La polul opus, în cadrul pensiilor de stat se gãsesc “fostele glorii” ale economiei comuniste, care, ori din cauza vechimii reduse sau a contributiilor mici, s-au procopsit cu niste pensii derizorii. În acestã situatie extrem de neplãcutã se aflã 108 pensionari, care au pensia sub 100 de lei, cea mai micã din acestea fiind de 31 lei! În cazul pensionarilor care beneficiazã de pensia de agricultor, stabilitã în fostul sistem al asigurãrilor sociale pentru agricultori, este si mai jale. Tãranii, care au tinut în spate, pânã în 1989, fostele cooperative agricole de productie, sunt în mare parte “gratulati” cu pensii de pânã la 1 milion de lei vechi. Mai exact, nu mai putin de 1.041 de pensionari au pensia mai micã de 100 lei, cea mai micã pensie fiind în valoare de 46 lei, iar cea mai mare de 742 lei.
Un salariat, la doi pensionari
În judetul Vaslui, raportul dintre numãrul pensionarilor si cel al salariatilor este net în defavoarea celor din urmã. La circa 113.250 pensionari de stat si din agriculturã, aflati în platã în octombrie 2008, reveneau 61.328 de salariati si 3.104 someri care primeau indemnizatii. Practic, fiecare salariat ar trebui sã sustinã din contributia proprie la bugetul asigurãrilor sociale, aproape doi pensionari. Mai mult, emigrarea masivã a populatiei active din ultima perioadã, precum si performant ele slabe ale economiei locale contribuie la adâncirea acestui decalaj. Spre exemplu, dacã în semestrul II din 2008, CJP Vaslui aproba lunar sute de dosare noi de pensionare (august 526 dosare, septembrie 430 dosare), numãrul angajãrilor lunare nu era mai mare de 100. Dacã la aceste discrepante se iau în considerare si îmbãtrânirea continuã a populatiei, manifestatã printr-un spor natural scãzut, avem în fatã un tablou social extrem de grav. Salvarea pensionarilor vine din redistribuirea sumelor colectate la nivel national, în cazul judetului nostru, principiul solidaritãtii functionând la parametri maximi.