Hrana rece

Gerul puternic de la începutul acestui an pune în pericol culturile agricole înfiintate în toamnã. În aceastã iarnã, la nivelul judetului, cea mai scãzutã temperaturã înregistratã a fost de -13 grade, dar meteorologii estimeazã cã, în urmãtoarele zile, se vor atinge si valori de peste -15 grade. În aceste conditii, cu risc de înghet se confruntã rapita, care are o rezistentã la frig de pânã la -18 grade. Urmeazã grâul, care rezistã pânã la cel mult – 20 de grade. Pentru moment, în judetul Vaslui nu a fost semnalat fenomenul de înghet, iar fermierii sperã cã vor trece cu bine peste urmãtoarele douã luni. De altfel, o sansã mare pentru agriculturã este zãpadã cãzutã în decembrie, care reprezintã o protectie vitalã pentru plante. În prezent, stratul de omãt nu are mai mult de patru centimetri. Pericolul de înghet amenintã o mare parte din culturile agricole semãnate pe teritoriul judetului Vaslui. Dupã ce au trecut cu bine “examenul” de toamnã si au avut o vegetatie de exceptie, în ultima perioadã, plantele au avut parte de “tratamente” deloc prietenoase. Potrivit informatiilor oferite de meteorologi, cea mai micã temperaturã înregistratã la nivelul judetului Vaslui a fost de -13 grade, iar prognozele pentru urmãtoarele zile sunt alarmante. Specialistii estimeazã cã, în aceastã sãptãmânã, temperaturile pot coborâ si pânã la -15 grade, în timpul noptii. O mare sansã pentru fermierii vasluieni este aceea cã suprafet ele însãmântate sunt acoperite de un strat de zãpadã protector, care atinge grosimea de 3-4 centimetri. Gigel Crudu, director executiv adjunct în cadrul Directiei pentru Agriculturã si Dezvoltare Ruralã (DADR) Vaslui, a precizat cã din discutiile purtate cu reprezentantii societãtilor agricole din judet reise cã, deocamdatã, nu sunt probleme cu privire la înghetul culturilor. “Noi am luat legãtura cu peste 15 producãtori, din localitãti precum Fãlciu, Negresti, Perieni, Husi, Drânceni, Deleni, Albesti etc., care s-au arãtat optimisti. Dupã ce vremea se va încãlzi, vom stabili cu exactitate care a fost impactul temperaturilor scãzute asupra culturilor înfiintate în toamnã”, a spus Gigel Crudu. Prima culturã de toamnã amenint atã de valul de înghet este rapita, care are o rezistentã de pânã la -18 grade. Dupã rapitã, cea mai vulnerabilã culturã este grâul, care are o rezistentã la frig de pânã la -20 de grade, urmatã de celelalte culturi: orz, orzoaicã de toamnã etc. De altfel, unii producãtori agricoli din zona Moldovei au aten- tionat cã o parte din suprafetele semã- nate cu grâu au început sã fie afectate de înghet. Este vorba în special despre culturile înfiintate cu sãmântã din import, care are o rezistentã mai scãzutã la temperaturi estreme. Conform specialistilor agricoli, fenomenul de înghet se manifestã astfel: într-o primã etapã, frunzele plantelor se lipesc de sol, dupã care la încãlzirea vremii se înmoaie si, ulterior, putrezesc.

Suprafete mari semãnate cu grâu si rapitã

Programul de însãmântãri propus pentru anul 2008 a fost realizat în totalitate, la unele culturi suprafetele depãsind cu mult estimãrile initiale. În principal, este vorba despre cultura de grâu, care a fost cultivatã pe cea mai însemnatã suprafatã de teren arabil, de dupã anul 2000. Dacã la începutul campaniei agricole erau programate pentru a fi semãnate cu grâu 50.000 de hectare, la închiderea oficialã a lucrãrilor de toamnã, sãmânta era pusã sub brazdã pe 65.345 hectare. Potrivit buletinului informativ al DADR Vaslui, cresterea reprezintã 131% fatã de programul stabilit. Depãsiri substan- tiale ale suprafetelor cultivate au avut loc atât în sectorul privat, cât si în cel de stat. Specialistii din agriculturã precizeazã cã suprafetele record însã- mântate cu grâu se explicã prin aparit ia, în ultima perioadã, a numeroase societãti comerciale agricole. Prin eforturi sustinute, întreprinzãtorii au reusit sã comaseze parcele de teren arabil cuprinse între 50 si 150 de hectare, la întreg nivelul judetului Vaslui. Astfel, dacã acum trei ani activau circa 243 de societãti comerciale agricole, acum sunt înfiintate peste 330 de ferme. Acest lucru permite ca peste 130.000 hectare de teren arabil sã fie lucrate organizat si sã se aplice integral lantul tehnologic, de la însãmântat si pânã la recoltare. La fel de substantiale sunt si celelalte suprafete agricole semãnate cu alte culturi de toamnã. Programul de însãmântãri realizat la orzul de toamnã este de 149%, adicã 960 de hectare, la rapitã de 141%, ceea ce însemanã 23.324 hectare, iar la alte culturi furajere (lucernã) programul realizat este de 102%, adicã 221 de hectare. Si la legumele semãnate în câmp suprafetele înfiintate sunt importante. Astfel, au fost cultivate 405 hectare cu ceapã uscatã si 96 hectare cu usturoi uscat.