Concediul neplatit, solutie salvatoare pentru dascali

Din cauza salariilor foarte mici practicate n nvtmntul romnesc din ce n ce mai multe cadre didactice prsesc sistemul si pleac n cutarea altor locuri de munc n tar sau n strintate. Asa au procedat aproape 60 de cadre didactice din judetul Vaslui, care anul trecut si-au luat concediu fr plat. Aceast problem este ntlnit si n rndul celorlalte categorii de bugetari, precum cei din sistemul sanitar sau cel al administratiei publice. Asistentele medicale si functionarii publici, pltiti la fel de prost ca si dasclii, au nceput s practice metoda concediului fr plat pe un an pentru a prsi tara nc din urm cu aproape cinci sau chiar sase ani. Din sistemul educational au nceput s plece, cu precdere, profesorii care nu au o vechime foarte mare. Ceilalti, care deja sunt la catedr de peste 15 ani sau mai mult, rmn, n continuare, pe pozitii, n speranta c, n scurt timp, le vor fi majorate lefurile, asa cum s-a votat n 2008. Asta chiar dac se plng din cauza salariilor mici, care nu le acoper toate cheltuielile lunare, ba chiar au datorii la plata unor facturi. De multe ori, singura solutie pentru profesori este abandonarea meseriei pentru care au studiat si plecarea la munc n alte state europene. Altii prefer ca, mai nti, s „testeze apele” si apeleaz la cererea pentru concediu fr plat. Legea permite cadrelor s-si ia un an de concediu fr plat, cu conditia s nu mai fi beneficiat de acest drept. Ca urmare, multi dintre tinerii debutanti n nvtmnt, profit de acest bres si, fie caut un loc de munc mai bine pltit n domeniul privat, fie pleac peste hotare. Numai anul trecut, 58 de persoane din judetul Vaslui au fost luate n evidenta Inspectoratului Scolar Jude- tean (ISJ) Vaslui, ca avnd concediu nepltit pe un an. Avantajul concediului fr plat este c, pentru perioada ct nu mai sunt pltiti, postul le este rezervat iar anul se adaug la vechimea n munc. Acestia pot pleca nestingherit i n strintate unde, de cele mai multe ori, se angajeaz n constructii, ca menajere sau ca muncitori necalificati, cstignd destul ct s-si plteasc chiriile, s-si fac concediile si s mai si trimit familiilor rmase acas sume importante. Dup ce trece anul, se pot ntoarce s predea, beneficiind de aceleasi drepturi ca si nainte. ISJ Vaslui a mai acordat anul trecut 14 concedii pentru studii postuniversitare (pe o perioad de trei ani) si 129 de concedii de maternitate (pe o perioad de doi ani). Si aceste cadre didactice pot profita de concediu pentru a ncerca s gseasc alte locuri de munc mai bine pltite. Migratia din nvtmnt ctre alte meserii a cptat amploare la nivel national. Acesta este si motivul pentru care nvtmntul vasluian, si nu numai, se confrunt cu problema lipsei de personal calificat. Totusi, criza financiar, care a falimentat companii si a lsat pe drumuri sute sau mii de vasluieni, nu a „iertat” nicio tar din Europa. Ca urmare, n ultimele luni, tot mai multi romni si-au pierdut slujbele n trile din vestul Europei si au nceput s se ntoarc n speranta c vor gsi de lucru n tar. Nu este deci exclus ca, mcar pe perioada crizei, numrul celor care si iau concediu nepltit s scad, ba chiar multi cei plecati s se rentoarc la vechile lor posturi.

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.