Bani de buzunar

Investitiile strãine în judetul Vaslui s-au terminat înainte de a începe cu adevãrat. În trimestrul IV al anului trecut, capitalul social vãrsat în judetul nostru de investitorii strãini s-a ridicat la “impresionanta” sumã de… 580 de euro. 2.500 de lei, atât au investit strãinii, în aceastã perioadã, în economia vasluianã. O sumã extrem de micã, dacã avem în vedere “foamea” de bani a economiei noastre, necesitãtile imperative de modernizare a liniilor de productie, managementul afacerilor etc. Bineînteles, cãderea investitiilor coincide cu primele semne grave ale crizei financiare din sistemul bancar, când conditiile de creditare au devenit drastice, iar dobânzile la credite au luat-o razna. Mai mult, nu este exclus ca, în viitorul apropiat, capitalul extern sã disparã complet din peisajul investitional local. Un lucru grav, dacã ne gândim cã, odatã cu aceasta, vom pierde locuri de muncã bine plãtite si numeroase oportunitãtile de dezvoltare a comunitãtilor. Dar, ce se poate face pentru resuscitarea investitiilor în valutã?! Judetul Vaslui a fost sters de pe harta investitiilor strãine. În ultimele trei luni ale anului 2008, investitorii strãini au “pompat” în economia localã un capital social echivalent cu suma de 2.500 lei! O “injectie” financiarã derizorie, care, pe fondul deprecierii rapide a leului, a ajuns sã valoreze nici mai mult, nici mai putin decât 580 de euro. Potrivit datelor oferite de Oficiul Registrului Comertului (ORC) de pe lângã Tribunalul Vaslui, în urma implicãrii financiare a investitorilor strãini, au fost înregistrate cinci noi societãti cu rãspundere limitatã. O situatie extrem de gravã, în conditiile în care, într-un an cu o cresterea economicã, la nivel national, de peste 8%, capitalul extern atras a scãzut constant. Spre comparatie, în trimestrul IV din 2007, s-au înregistrat la ORC Vaslui opt societãti comerciale cu rãspundere limitatã, cu 11 asociati, investitori strãini, care au subscris si vãrsat un capital social echivalent cu 6.280 de lei. Ionel Constantin, presedintele Camerei de Comert, Industrie si Agriculturã (CCIA) Vaslui a precizat cã, în Regiunea de Dezvoltare Nord- Est, investitiile strãine vor fi tot mai putine, iar în ceea ce priveste jude- tul Vaslui, este posibil ca investitorii strãini sã nu mai vinã deloc. “Este imperios necesar ca autoritãtile locale si reprezentantii patronatelor din judet sã stabileascã o întâlnire, în care sã se stabileascã ce este de fãcut. Totodatã, trebuie sustinut un lobby puternic pe lângã Guvern si alte organizatii cu reponsabilitãti în domeniu, pentru ca sã dirijeze în zona noastrã misiunile economice strãine”, a spus Ionel Constantin.

Alarmã de gradul zero

Pe lângã o participare financiarã insignifiantã în comparatie cu nevoile pietii locale, reticienta întreprinzã torilor externi reprezintã si ea un veritabil semnal de alarmã. Dacã luãm în considerare cã zona Moldovei nu reprezintã o atractie deosebitã pentru investitorii strãini, iar capacitatea judetului nostru în atragerea unor companii puternice este slabã, perspectivele sunt sumbre. În acest moment, din portofoliul de temeri al unui investitor strãin face parte deficitul bugetar imens pe 2008, care, este posibil sã fie mai mare de 5%, (acesta este procentul cu care cheltuielile au depãsit încasã rile de la buget). Un alt element important, care anuleazã orice intent ie de a demara o investitie, este si deficitul de cont curent, care reprezintã diferenta dintre intrãrile si iesirile de valutã. De altfel, încã din luna octombrie 2008, tot mai multe companii strãine din judetul Vaslui au început sã facã repatrieri masive de capital. La vremea respectivã, reprezentantii patronatului local au anticipat cã oamenii de afaceri strãini nu mai investesc profitul obtinut în obiective economice noi si au început sã-si retragã capitalul. În paralel, au initiat si relocãri de activitãt i, reducerea sau chiar sistarea completã a productiei. Pe lângã limitarea alocãrii de resurse financiare, atât de necesare, lipsa investitiilor companiilor strãine determinã si alte pierderi, colaterale. Pe cale de consecintã, nu va mai exista un management performant, modernizãri ale unor instalatii si echipamente de productiei sau asigurarea logisticii necesare sustinerii activitãtii. Toate acestea însemnau, în final, crearea de noi locuri de muncã, cotizarea la bugetul consolidat al statului cu impozite, taxe etc.

Investitii mici, nevoi mari

Volumul actual al investitiile strãine în judetul Vaslui este extrem de departe de necesitãtile economiei locale. Potrivit datelor ORC Vaslui, pânã la 15 iunie 2008, capitalul social investit de asociati strãini în judetul Vaslui se cifra la suma de 11.390.210 lei (41.689.307 euro). Din aceastã sumã, 1.139.021 lei reprezintã investitii strãine realizate dupã 1 ianuarie 2008 (10% din totalul acestora). În primele sase luni ale anului trecut, au fost înregistrate 21 de noi firme strãine, numãrul operatorilor externi care activeazã în judetul nostru ajungând la 208. La aceiasi datã, valoarea totalã a capitalului social autohton si strãin din judetul Vaslui era de 1.471.603.896 lei, capital detinut de 8.341 de firme active. Cu numai 41,7 milioane de euro capital extern investit, judetul Vaslui se aflã la o diferentã imensã fatã de alte judete din tarã. Practic, în 16 ani de economie de piatã, investitiile strãine din judetul Vaslui s-au cifrat la aproximativ 89 euro pe cap de locuitor.

ABC-ul investitorului

Elementele care conditioneazã dorinta investitorilor de a începe o afacere de amploare într-o tarã sau regiune sunt multiple. Un rol major pentru atragerea marilor producã tori europeni si mondiali îl au autoritãtile locale. În primul rând, este vorba despre reducerea fiscalitãt ii pentru firmele strãine care investesc, la fel cum se procedeazã si în alte tãri europene. De asemenea, existenta unei infrastructuri moderne, care sã fie dezvoltatã pe întreg teritoriul judetului, este esen- tialã pentru a convinge investitorii. Pe lângã drumuri, în zonele alese pentru amplasament, firmele trebuie sã beneficieze de retelele de canalizare, de gaze naturale si de electricitate. Nu în ultimul rând, foarte important este costul fortei de muncã, calificarea acesteia, dar si atitudinea localnicilor fatã de respectivele investitii. De asemenea, pentru a capacita mai multe investit ii, trebuie sã se facã o popularizare a volumului resurselor financiare, alocate prin intermediul a diferite programe europene.