Baciul moldovean, omorât înca o data

De la 1 ianuarie 2009, stânele de oi trebuie sã se transforme în SRL-uri, iar ciobanii, în capitalisti de soi. Desi au încercat înlãturarea Ordinului nr. 111, care reglementeazã vânzarea directã în piete, crescãtorii de ovine au obtinut doar o pãsuire, pânã la 1 februarie. Dupã aceastã datã, micii producãtori care nu se vor conforma normelor igienice impuse de Uniunea Europeanã vor primi sanctiuni. Potrivit noilor cerintele, oierii trebuie sã investeascã în camere moderne de procesare si depozitare a laptelui si sã aibã posibilitãti de dezinfectare a ustensilelor. Marfa scoasã la comercializare (brânzã, urdã, carne de miel) trebuie ambalatã si etichetatã cu date privind localitatea de productie, denumirea produsului, data fabricãrii etc. Mai mult, sefii de stânã trebuie sã monitorizeze deseurile si sã detinã documente care sã indice sãnãtatea animalelor. Toate bune si frumoase, numai cã, din cele 490 de stâne din judetul Vaslui, numai 10% se pot alinia, imediat, normelor de prelucrare si depozitare. Restul, ar trebui sã-si trimitã câinii acasã si mult încercatele mioare, la abator. Numai asa, odatã cu integrarea, vom ajunge sã ne desfãtãm cu brânzã cu mucegai din Franta si telemea de Olanda. Pentru oierii vasluieni, care trãiesc exclusiv de pe urma pãstoritului, buciumul a început sã sune cu si mai mare jale. De data aceasta, în turmele de mioare nu dau nãvalã tãtarii sau cine stie ce boli necurate. Cei care bat la portile stânelor sunt oficialii de la Bruxelles, cu traista burdusitã de norme europene. Si, din pãcate, gândurile lor nu sunt tocmai pasnice. Potrivit directivelor europene, adoptate de oficialitãtile române cu o vitezã greu de explicat, de la data de 1 ianuarie 2009, ciobanii autohtoni trebuie sã se transforme în niste capitalisti de rasã. Normele de conduitã ale noului “folclor comunitar” cu referene precum “baciul cu articolul” sunt prevã- zute cu strictete în Ordinul nr. 111, care reglementeazã vânzarea directã în piete a produselor de origine animalã. Conform documentului, crescãtorii de ovine nu vor mai putea comercializa produsele obtinute (lapte, brânzã, urdã, carne de miel) decât în niste conditii igienice ireprosabile. Pentru a corespunde noilor cerinte, fiecare proprietar de stânã va trebui sã demareze o serie de investitii, care sã aducã stâna tradit ionalã la standarde occidentale. Printre schimbãrile minime obligatorii se numãrã: înregistrarea activitãtii la directiile sanitar-veterinare; marfa scoasã la vânzare trebuie ambalatã si etichetatã cu informatii despre numele producã torului, localitatea de productie, denumirea produsului si data obtinerii acestuia; asigurarea conditiilor de igienã în prelucrarea si depozitarea produselor. Toate bune si frumoase, numai cã din cele peste 490 de stâne, care au mai rezistat pe teritoriul judetului Vaslui, vor putea sã se conformeze noilor solicitãri cel mult 10%. Restul, vor trebui sã-si trimitã câinii acasã si oile mult încercate la abator.

Traditia, pusã la pãmânt Pe lângã

“asasinarea” casului strãmosesc, din cauza neadaptãrii unor directive comunitare la realitãt ile din tarã, riscã sã fie distruse într-un mod “gloris” si unele valori traditionale inestimabile. Crescãtorii de animale sustin cã graba de a implementa solicitãrile UE nu se explicã, deoarece pânã acum nu s-a auzit despre toxiinfectii alimentare provocate de brânza sau urda cumpãrate din piatã. Mai mult, pentru implementarea unor astfel de norme, trebuie sã se tinã cont si de impactul social a actiunii. La nivelul judetului Vaslui, de pe urma celor peste 200.000 capete de ovine trãiesc numeroase familiii, sau chiar bucãti întregi de sate. În conditiile în care acesti crecãtori de animale nu vor mai avea posibilitatea desfacerii mãrfii, ei vor fi trecuti direct în rândul somerilor fãrã indemnizatie. De asemenea, pentru o minimã investitie în vederea modernizãrii stânilor ciobanii au nevoie de bani, iar, în acest moment, bãncile nu se înghesuie sã acorde credite. Nu în ultimul rând, pe timpul desfãsurãrii unei astfel de “revolutii”, trebuie protejat întreg patrimoniul în vederea posibilitãtii practicãrii turismului la stâni. De altfel, în vestul Europei (Spania), acest tip de turism este foarte apreciat si adunã fonduri importante la bugetele locale.

Rãgazul de o lunã a cam trecut

Pentru a nu crea probleme sociale deosebite, Directia Sanitar Veterinarã si pentru Siguranta Alimentelor (DSVSA) Vaslui a demarat o campanie de informare în teritoriu. Astfel, primãriile, medicii veterinari din circumscriptiile veterinare, alte institutii abilitate vor face o informare activã în rândul producãtorilor, cu privire la noile cerinte legale. Conducerea DSVSA Vaslui a precizat cã, pentru moment, nu vor fi aplicate sanctiuni, iar situatia este monitorizatã în permanentã. Însã, din data de 1 februarie, producãtorii care nu vor respecta normele ordinului vor fi sanctionati. “Brânza trebuie procesatã în vase curate, care sã poatã fi dezinfectate, la fel si ustensilele care sunt folosite. Totodatã, încã- perea unde se colecteazã si prelucreazã laptele trebuie sã fie curatã si sã existe posibilitatea unei dezinfect ii si acolo sã intre numai ciobanul. Marfa finitã trebuie depozitatã în conditii optime, pentru ca clientul sã poatã cumpãra un produs sãnãtos”, a spus reprezentantul DSVSA Vaslui. La rândul lui, Attila Miklos, directorul Oficiului pentru Ameliorare si Reproductie în Zootehnie Vaslui, a spus cã, valorificarea produselor într-o formã organizatã reprezintã o sursã fantasticã de venituri pentru crescãtorii de ovine. Însã, normele UE trebuie aplicate în asa fel încât, stânele sã nu fie omorâte. “Asociatiile profesionale trebuie sã aibã un comortament lucrativ, sã contracteze credite si sã se implice pe întreg lantul de productie: de la centrele de colectare si pânã la punctele de comercializare”, a spus Attila Miklos.