6 pacienti pe ora!

De la începutul anului si pânã ieri, la ora 12.00, la Unitatea de Primire Urgente (UPU) din cadrul Spitalului Judetean de Urgentã Vaslui se prezentaserã 3.752 pacienti. Foarte multi, în conditiile în care, recent, dr. Raed Arafat, subsecretar de stat în Ministerul Sãnãtãtii, dãdea exemple de unitãti similare, cu adresabilitate mare, care aveau sub 3.000 de pacienti. Interesant de vãzut cât de multi pacienti sunt, de fapt, acesti 3.752 de oameni cu probleme medicale, cu atât mai mult cu cât, mai nou, avem si un sistem de coduri colorate – ca în cazul dezastrelor – care indicã timpul maxim în care trebuie sã se intervinã în cazul unui pacient. “Dacã împãrtim cei 3.752 de pacienti pe care i-am avut în acest an la 29 de zile, rezultã 130 de pacienti pe zi. Împãrtit la 24 de ore, rezultã o medie de, sã spunem, sase pacienti pe orã. Astfel, fiecãrui pacient îi revin 10 minute în care sã fie consultat, sã i se facã analizele si procedurile de stabilizare sau de redirectionare. Teoretic, este bine. Practic, lucrurile stau putin altfel”, spune dr. Carmena Piseru, medicul sef al UPU din cadrul Spitalului Judetean de Urgentã. La sfârsitul sãptãmânii trecute, ministrul Sãnãtãtii, dr. Ion Bazac, a aprobat Protocolul National de Triaj al Pacient ilor din Structurile pentru Primirea Urgentelor. Protocolul stabileste un model de triaj al cazurilor de urgentã, dupã sistemul codurilor colorate de la dezastre, astfel încât prioritatea consultãrii sã revinã întotdeauna persoanelor aflate în starea cea mai gravã. Medicii din Vaslui spun cã protocolul este foarte bun dar… greu de respectat. Primul motiv este numãrul mare de pacienti înregistrat în unele perioade. Mãsura îi sustine în cazurile, multe, în care apartinãtorii si pacientii cu afectiuni usoare nu au respect pentru cazurile grave si insistã ca “problema” lor sã fie rezolvatã cu prioritate. “În primul rând, pacient ii nu vin când vrem noi si se întâmplã ca uneori sã fie avalansã. Având în vedere cã un pacient cu stop cardiorespirator reprezintã cod rosu si pentru a fi salvat i se pot aloca între 30 si 60 de minute, eventual pânã la o orã-douã, în functie de cauza care a produs stopul, de vârstã si de alti factori, si având în vedere cã într-un astfel de caz medicul urgentist trebuie sã lucreze cu patru din cei sase asistenti existenti pe turã, timpii de asteptare, pe coduri, nu mai pot fi respectati. Dar nu asta este singura problemã. Problema cea mai gravã este faptul cã aici vine toatã lumea, indiferent dacã este cazul sau nu. În primul rând vin, cei care nu gãsesc medicul de familie, care nu lucreazã în regim de permanentã sau cei care, pur si simplu, evitã medicul de familie. O altã categorie o reprezintã persoanele neasigurate, care stiu foarte bine cã numai la UPU pot beneficia de consultat ii si analize gratuite. Afluxul este înfiorãtor si când vin stranierii. Si toti vor sã li se asigure cât mai repede asistentã medicalã, vor sã-si rezolve cât mai repede problema. Practic, UPU a devenit policlinicã si asta în detrimentul adevãratelor urgente. Nu faptul cã muncim pe rupte, atât medici si asistenti, este problema, ci faptul cã pentru aceste false urgente sunt mobilizati medici si asistenti strict necesari la adevãratele urgente. Pentru cã nici nu pot sã nu vãd o persoanã care spune cã i-a crescut glicemia sau tensiunea, pentru cã s-ar putea sã aibã dreptate. Dacã mie mi se pare cã nu e grav si îl trimit la medicul de familie sau la policlinicã, risc sã cadã pânã la poartã si atunci eu sunt responsabilã pentru asta. Dar vin si cu amigdalitã sau cu lombosciaticã, oameni care merg si fac scandal sã ocupe un pat la UPU. Vreau sã spun cã persoanele cu adevãrat bolnave sunt foarte linistite, pentru cã nu au puterea de a face scandal”, explicã dr. Carmena Piseru.

„Aici, numai dacã faci scandal ti se dã atentie si ti se rezolvã problema!“

Experiente cu apartinãtori care nu tin cont de celelalte urgent e au fost si la UPU Vaslui. Chiar la începutul sãptãmânii, un bãrbat vocifera, cerând ca unul din paturi sã fie eliberat si femeia cu care venise, cu probleme lombare, sã fie consultatã imediat. “Aici, numai dacã faci scandal ti se dã atentie si ti se rezolvã problema!”, striga omul. “La usã erau 60 de oameni. Am iesit si l-am întrebat pe bãrbat: credeti cã cei care au venit aici înaintea dumneavoastrã sunt sãnãtosi? Ei sunt prosti pentru cã nu fac scandal? Atunci, au reactionat pacientii care asteptau. Dar toti acesti apartinãtori care vin si fac scandal, sau care vin pe rând, câte 5-10, sã cearã relatii despre câte un pacient si cãrora trebuie sã le explici, la fiecare în parte care este starea bolnavului, rãpesc din timpul pe care trebuie sã-l acordãm urgentelor. Practic, nu existã respect pentru bolnavul venit la urgente. Pânã nu se va întelege cã în locul unui “oarecare” cu stop cardiac sau cu un atac cerebral poate fi ruda celui care stã la usã, sau poate fi chiar el cel în cauzã, urgentele nu vor functiona asa cum trebuie”, afirmã dr. Piseru. Si totusi, codurile de urgentã sunt considerate benefice pentru sistem. Motivul este extrem de simplu si este explicat tot de urgentist: “Si pânã acum acordam prioritate urgentelor. Stabilirea acestor coduri si a timpilor de asteptare vin si ne sustin în fata celor “grãbiti”. Nimeni nu ne mai poate acuza cã dãm prioritate unui stop cardiac în fata unei dureri de cap”.