2008: cele mai importante evenimente pe scena internationala

0
287

? 3 martie, RUSIA – Succesorul desemnat al lui Vladimir Putin, Dmitri Medvedev, ob- tine o victorie zdrobitoare în alegerile prezidentiale. Putin îi cedeazã postul sãu lui Medvedev în mai, dupã douã mandate (2000-2008), Constitutia interzicându-i un al treilea mandat consecutiv, si devine premier, pãstrându-si atributiile majore la conducerea statului. ? 25 mai, LIBAN – Alegerea noului presedinte al Libanului, Michel Suleiman, comandantul-s ef al armatei din 1998, dupã mai multe luni de impas politic. ? 2 iulie, COLUMBIA – Armata columbianã o elibereazã pe Ingrid Betancourt, de cetã- tenie columbiano-francezã, fost candidat ecologist la alegerile prezidentiale, dupã aproape sase ani petrecuti în deten- tia gherilei Fortelor Armate Revolutionare din Columbia (FARC). Operatiunea „Jacque“ a armatei columbiene a permis, de asemenea, salvarea altor 14 ostatici detinuti de FARC. ? 7 iulie, AFGANISTAN – Peste 60 de morti într-un atentat sinucigas împotriva ambasadei Indiei din Kabul, care a cunoscut în acest an o recrudescentã a atentatelor sinucigase. ? 21 iulie, SERBIA – Arestarea fostului lider politic sârb bosniac Radovan Karadzici, de cãtre serviciile de securitatea sârbe. Karadzici si fostul sãu lider militar, Ratko Mladici, în continuare în libertate, s-au ascuns dupã ce TPI i-a inculpat, în urmã cu 13 ani, pentru genocid si crime de rãzboi în timpul conflictului din Bosnia (1992-1995). ? 7-8 august, CRIZA RUSO-GEORGIANÃ – Georgia declanseazã în noaptea de 7 spre 8 august o ofensivã militarã împotriva republicii separatiste Osetia de Sud, sustinutã de Moscova si pentru controlul cãreia cele douã tãri s-au confruntat de la destrã- marea URSS, în 1991. Rusia lanseazã o operatiune militarã si îsi retrage ultimii soldati în octombrie. Conflictul se extinde si în cazul Abhaziei, o altã republicã autonomã separatistã din Georgia, sustinutã, de asemenea, de Moscova. Rusia recunoaste independenta acestor regiuni la 26 august, spre nemultumirea occidentalilor, si interzice pânã în prezent accesul observatorilor international în aceste teritorii. ? 8-24 august, JOCURILE OLIMPICE DE LA BEIJING – Cu ocazia Jocurilor Olimpice de la Beijing, China devine prima putere olimpicã, obtinând 51 de medalii de aur, devansând Statele Unite, cu 36 de medalii, din totalul de 100. Aceste Jocuri Olimpice au generat o controversã pe scena interna- tionalã, din cauza nerespectãrii de cãtre China a drepturilor omului, în special în Tibet. ? 18 august, PAKISTAN – Presedintele pakistanez Pervez Musharraf, aflat la putere din 1999, demisioneazã cu o zi înainte de lansarea unei proceduri de destituire de cãtre coalitia guvernamentalã. Pervez Musharraf, comandantul-s ef al armatei, a preluat puterea în octombrie 1999, dupã o loviturã de stat militarã care s-a desfãsurat fãrã vãrsare de sânge. Controversatul Asif Ali Zardari, vãduvul lui Benazir Bhutto, ales în septembrie de Parlament, îi succedã la conducerea tãrii. ? 15 septembie, CRIZA FINANCIARÃ SI ECONOMICÃ – Falimentul bãncii americane Lehman Brothers marcheazã accelerarea unei crize financiare mondiale, care a debutat în 2007 în Statele Unite, odatã cu prãbusirea pietei împrumuturilor imobiliare la risc (subprime), care va devasta economia internationalã. Sunt deosebit de puternic afectate institutiile financiare si sectorul auto, constrânse sã cearã ajutor public pentru a supravietui. Numeroase tãri intrã în recesiune, dintre care Statele Unite, Japonia, Marea Britanie, Germania si Italia. Asfixiatã, Islanda a obtinut un ajutor financiar din partea comunitãtii internationale si a vecinilor sãi nordici. În decembrie, un raport al ONU prevede o crestere mondialã de 1% în 2009, tãrile dezvoltate fiind cele mai afectate, cu o scãdere de 0,5%. Repercusiuni se resimt si pe plan social: OCDE anticipeazã opt milioane de someri suplimentari în zona sa, respectiv 42 de milioane pânã în 2010. ? 21 septembrie, AFRICA DE SUD – Presedintele Thabo Mbeki, aflat la putere din 1999, suspectat cã a instrumentalizat justitia pentru a-l înlãtura pe rivalul sãu, Jacob Zuma, este constrâns sã demisioneze la cererea partidului sãu, Congresul National African (ANC). Aceastã demisie este urmatã de o crizã fãrã precedent de la cãderea regimului apartheid, în 1994. Kgalema Motlanthe este ales presedinte de Adunarea Nationalã, pânã la organizarea de noi alegeri. ? 21 septembrie, ISRAEL – Premierul Ehud Olmert, anchetat pentru diverse cazuri de coruptie, este constrâns sã demisioneze. La 26 noiembrie, inculparea sa pentru coruptie este anuntatã. Olmert a pretins permanent cã este nevinovat. Ministrul israelian de Externe, Tzipi Livni, care a primit misiunea de a forma un nou Guvern, nu a reusit sã formeze o coalitie, dupã aproximativ o lunã de tratative. ? 25 septembrie, CHINA – Misiune istoricã a rachetei Longue Marche II-F, care transportã nava spatialã Shenzhou VII si trei astronauti chinezi. La 27 septembrie, Zhai Zhigang îndeplineste prima misiune în spatiu a Chinei, revenind la modul dupã o iesire de cel putin 15 minute. ? 15 octombrie, LIBANSIRIA – Siria si Libanul stabilesc relatii diplomatice pentru prima datã de la proclamarea independentei, în urmã cu 60 de ani, un prim pas cãtre normalizarea relatiilor lor, marcate de o lungã tutelã sirianã asupra vecinului sãu. ? 4 noimbrie, SUA – Democratul Barack Obama obtine o victorie istoricã, devenind primul presedinte ales de culoare al Statelor Unite. Obama opteazã pentru fosta sa rivalã în alegerile primare, Hillary Clinton, în functia de secretar de Stat în administrat ia sa si îl mentine la conducerea Pentagonului pe actualul secretar, Robert Gates. Pentru prima datã, secretarul Apãrãrii este reconfirmat în functie într-o administratie de altã culoare politicã decât a sa. ? 15 noiembrie, SOMALIA – Pirati înarmati captureazã un petrolier saudit, Sirius Star, în Oceanul Indian, marcând o nouã etapã în pirateria pe mare din aceastã regiune. O operatiune navalã a Uniunii Europene, sub mandat ONU, va debuta la 8 decembrie pentru a lupta împotriva piratilor în Golful Aden, în largul coastelor somaleze, una dintre zonele cele mai periculoase din lume, unde actele de piraterie au atins un nivel record de la începutul lui 2008. ? 26-29 noiembrie, INDIA – Bãrbati înarmati cu pusti de asalt si grenade declanseazã o serie de atacuri coordonate la Bombay, capitala economicã a tãrii. Printre locurile vizate se numãrã gara centralã, un spital si douã hoteluri de lux. Un grup prezentându-se drept Mujahedinii din Deccan revendicã atentatele. Fortele de securitate lanseazã un asalt împotriva hotelurilor, eliberând într-o primã fazã 93 de ostatici de la hotelul Oberoi/Trident. La 29 noiembrie, ultimii islamis- ti baricadati la Taj Mahal sunt ucisi. New Delhi si Washingtonul imputã aceste atentate, care au provocat moartea a cel putin 163 de persoane – civili, politisti si militari, dar si 26 de strãini – si peste 300 de rãniti, grupãrii islamiste ilegale Lashkar-e-Taiba, cu baza în Pakistan. India a cerut Pakistanului sã îi livreze circa 20 de suspecti, în special pe Hafeez Sayeed, liderul grupãrii. ? 27 noiembrie, IRAK – Parlamentul irakian adoptã acordul de securitate cu Statele Unite, care prevede retragerea trupelor americane din Irak la sfârsitul lui 2011, dupã discutii aprinse între Bagdad si Washington. Cel târziu la 30 iunie 2009, toate fortele combatante americane vor trebui retrase din aceste orase si localitãti. ? 2 decembrie, THAILANDA Curtea Constitutionalã thailandezã ordonã dizolvarea partidului de guvernãmânt, declarat vinovat de fraudã electoralã, si îi interzice premierului Somchai Wongsawat orice activitate politicã timp de cinci ani. Acest verdict este dat în contextul crizei marcate de opt zile de manifestatii antiguvernamentale, care au determinat închiderea a douã aeroporturi din Bangkok, peste 350.000 de pasageri fiind blocati. Urmeazã un acord cu manifestantii, pentru reluarea trafiului aerian, restabilit integral la 5 decembrie. Evenimentele au dat o loviturã puternicã industriei turistice thailandeze, pierderile cifrându-se la miliarde de dolari. ? 27 decembrie, GAZA – Israelul lanseazã o operatiune aerianã de o amploare fãrã precedent de la ocuparea teritoriilor palestiniene, în 1967, împotriva Hamas, în Fâsia Gaza.
[Mediafax]

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.