Multe cazuri, putini bani

armeanu-stefanica-ionel-director-dagaspc-vaslui-2348Reporter: Cum a fost anul 2008 pentru DGASPC Vaslui? Ionel Stefnic Armeanu: A avut si prti bune, a avut si prti mai putin bune. Sigur, ntregul colectiv s-a preocupat pentru a duce la ndeplinire obiectivele pe care le-am avut att n ceea ce priveste protectia copilului, ct si a persoanei adulte cu handicap si a persoanei vrstnice. Am ncercat n continuare s mbun ttim conditiile de viat, prin modernizarea spatiilor existente, dar am ncercat, n acelasi timp, s mbun ttim si activittile care se desfs oar, si aici m refer la cele educative, la cele de recuperare. Aceste servicii se adreseaz att copiilor institutionalizati, ct si copiilor din comunitate, avnd n vedere c putem s-i aducem la recuperare din familii, punndu-le la dispozitie mijloace de transport, decontnd biletele celor care vin cu alte mijloace de transport. n felul acesta, am reusit s facem mai mult pentru copiii, tinerii si adultii care au nevoie de ajutorul nostru. Rep.: Pentru c ati adus vorba de copii, cum vor fi, n acest an, srbtorile pentru cei aflati n grija DGASPC Vaslui? I. S. Armeanu: V asigur c toti copiii din centrele rezidentiale vor avea un Crciun si un an nou la fel de bogate ca si n anii din urm. Rep.: Au fost totusi si niste probleme de ordin financiar… I. S. Armeanu: Da. Spuneam c au fost si prti mai putin bune, si aici m-as referi la o finantare care nu a fost chiar la nivelul nevoilor pe care le avem, si n felul acesta a trebuit s ncetinim unele lucrri. Am ncetinit si programul de reform n privinta persoanelor adulte cu handicap, deoarece pentru proiectele pe care ni le-am propus n aceast directie, neavnd nici cota de cofinantare, dar nici perspectiva unei bune sus- tinabilitti, nu le-am putut dezvolta asa cum ar fi trebuit. La rectificare, din solicitarea pe care am fcut-o, de aproximativ 240 de miliarde lei vechi, am primit doar 120 de miliarde, ceea ce ne-a confirmat c dac ne-am fi apucat de investitii foarte serioase, n ideea c vor veni banii la sfrsitul anului, am fi rmas acum datori la constructori si poate am fi contribuit la falimentul unor firme din acest domeniu. Cam acestea au fost problemele. n rest, am fcut destule lucruri care s ne ndreptteasc s spunem, acum, la sfrsitul anului, c, n ansamblu, bilantul este pozitiv. Rep.: Deficitul bugetar a afectat si serviciile oferite copiilor? I. S. Armeanu: Discutiile pe care le-am avut cu cei din conducerea Consiliului Judetean, de-a lungul anului, s-au axat pe necesitatea de a nu rmne restanti la plata serviciilor si salariilor. De altfel, aceasta a fost principala preocupare a finantatorului: s ne asigure minimul de fonduri, pentru a avea o activitate care s nu conduc la convulsii n rndul oamenilor. Sigur, au mai fost sincope n plata hranei ctre asistentii maternali, iar lucrul acesta duce la nemultumiri. Si nu numai n ceea ce priveste plata asistentilor maternali au fost sincope, ci si n ceea ce-i priveste pe cei care locuiesc n centre. Acolo, problema este de alt natur, pentru c furnizorii nostri de produse au nteles c sunt probleme si c plata se va face pn la sfrsitul anului. S nu se neleag c am luat bani de la asistentii maternali, pentru a-i da la furnizorii centrelor. Au fost vitregiti n aceeasi msur. Si asta datorit faptului c am plecat cu un buget care nu era suficient pentru ntreaga activitate pe care o desfsur m. Am asteptat la fiecare rectificare ca banii s vin si ctre noi, si banii nu au venit. Asa am ajuns, la sfrsitul anului, ntr-o situatie de criz, iar n aceste conditii, asa cum spuneam, mpreun cu conducerea Consiliului Judetean, am ncercat s asigurm salariile, ca s nu avem alte probleme. Gura de oxigen de la sfr- situl anului ne-a salvat ntr-o oarecare msur si putem s spunem c nu vom rmne datori ctre furnizori, pentru c nu am angajat alte lucrri pentru care nu am avut bugetul acoperit. Sperm ca la anul s fie ntr-o limit suportabil, pentru a face fat tuturor cheltuielilor si solicitrilor. Rep.: Ct de necesar este continuarea investitiilor? I. S. Armeanu: n domeniul asistentei sociale si atunci cnd suntem evaluati, trebuie s ndeplinim anumite standarde. Aceste standarde presupun o anumit finantare. Cnd vin evaluatorii, spun c pe ei nu-i intereseaz. S-au transferat foarte multe activitti de la nivel central ctre autorittile locale si judetene, dar nu s-a transferat si bugetul necesar. Si atunci, Consiliul Judetean, n cazul nostru, este nevoit s fac niste cheltuieli foarte mari, pentru care nu este pregtit. La un moment-dat, se pune n balant: ce este mai important, s se asigure toate fondurile pentru asistenta social sau s se asigure fondurile pentru activitti de care beneficiaz toti locuitorii judetului, cum ar fi drumurile, de exemplu. Este o mare provocare, creia consilierii trebuie s n rspund. Noi am gsit ntelegere de fiecare dat, am discutat bugetul, am venit cu argumente. Dar, cum la noi marea problem sunt drumurile, nu se poate ca marea parte a fondurilor s vin ctre asistenta social. Starea drumurilor ne intereseaz si pe noi, pentru c, n interventiile pe care le facem, uneori avem mari probleme s ajungem n localittile ndeprtate. Rep.: n ciuda pasilor mici fcuti n reform, stim cu totii c si n 2008 DGASPC Vaslui a derulat o serie de proiecte. I. S. Armeanu: Desigur. Am derulat si n acest an proiecte, dar nu la nivelul anilor din urm, cnd am restructurat din temelii sistemul. Este o alt viziune si vom merge n continuare n aceast directie. Avem proiecte cstigate, pe care le vom derula n 2009, dar avem grij s nu crestem foarte mult cheltuielile. Rep.: Se mai pune probleme crizei de personal specializat? I. S. Armeanu: Dac la sfrsitul anului 2007 vorbeam de 2.300 de oameni, acum discutm despre 3.000 de angajati. A crescut numrul si pentru c s-au dat n folosint centre noi, unde a fost nevoie s respectm standardele, iar pe de alt parte, num rul copiilor care merg n familii este tot mai mare. Ne confruntm acum cu o situatie n care numrul copiilor care merg n familii este tot mai mare. Sunt multi printi care au plecat n strintate si si-au lsat copiii ori la rude ndeprtate, ori pe la prieteni sau alte persoane, care ulterior nu au mai vrut s aib grij de ei. Rep.: Se poate vorbi de un fenomen? I. S. Armeanu: Este un fenomen, la fel ca abandonul sau abuzul asupra copiilor. Rep.: Au fost mai multe cazuri de abuzuri n acest an? I. S. Armeanu: Au fost si mai multe, si mai grave, dar si multe cazuri de copii scosi din aceeasi familie. Am primi chiar reprosuri pentru c am intervenit n familii si am scos copiii. Dar atunci cnd unui cnd un printe bate un copil pn i rupe mna sau i d cu scaunul n cap, considerm c acest copil nu mai este n sigurant n acea familie. Am intervenit energic si i-am scos din familii. Rep.: A crescut si numrul maternali a cror atestat a fost retras… I. S. Armeanu: Numeric, poate s par mare. Raportat la numrul mare al asistentilor maternali pe care i avem si la numrul redus de asistenti sociali care monitorizeaz aceste cazuri, nu e mare. Oricum atunci cnd constatm c un copil are de suferit n familia de asistenti maternali, intervenim, gsind o alt familie, unde s-i fie bine copilului, pentru c acesta este singurul lucru care ne intereseaz. Rep.: n acest moment, se poate face fat tuturor cererilor persoanelor n vrst care au nevoie de ngrijiri ntr-un centru specializat? I. S. Armeanu: n acest moment, suntem cu o list de asteptare si nu avem capacitatea de a rspunde tuturor solicitrilor. Din pcate, acestea sunt din ce n ce mai multe, si asta si din cauza conditiilor tot mai bune care le sunt oferite btrnilor n centrele noastre. ncercm, pe ct posibil, s asigurm servicii tuturor persoanelor. n perioada care va urma, ne ndreptm atentia n mod deosebit ctre asistenta la domiciliu, pentru c este mult mai normal si mult mai bine ca o persoan s stea n propria locuint si noi s-i oferim serviciile acas, dect s-l mutm ntr-un centru, unde schimb cunos- tintele, prietenii, fapt care nu duce ntodeauna la lucruri foarte bune. Dar ne orientm, de la caz la caz, n functie de situatia existent. Rep.: n astfel de situatii, nu ar fi mai util sprijinul comunittii? I. S. Armeanu: Chiar m bucur c ati adus n discutie acest subiect. ntr-adevr, comunitatea local are un rol extrem de important n prevenirea unor situatii, att atunci cnd este vorba de adulti, ct si n cazul copiilor. Ne-ar bucura o mai bun colaborare cu scoala, care ar putea s ne sesizeze cazurile de abuz. Rep.: Cteva cuvinte, la final de interviu si de an?! I. S. Armeanu: Trgnd linie, cu bune si rele, putem spune, totusi, c 2008 a fost un an bun att n ceea ce priveste oferirea de servicii si crearea unor servicii noi, ct si n ceea ce priveste aducerea unor specialisti n institutia noastr. Prin munca lor, am reusit s facem ca institutia s se dezvolte si s poat fi n sprijinul celor care au nevoie de serviciile noastre. As vrea ca, la sfrsit de an, colegilor mei s le doresc sntate, putere de munc si tot ce si doresc ei s se mplineasc. Beneficiarilor nostri le doresc sntate si ct mai putine motive s apeleze la serviciile de protectie social, un an nou cu mult noroc si fericire. Vreau s le multumesc si tuturor celor care neau sprijinit si s le doresc un an fericit, cu mult noroc si sntate.

2 COMENTARII

  1. Dle Armeanu.
    Pe-o bucata de tara falsificata si rasfalsificata
    in ultimii sase sute de ani –
    Prin tara inteleg cat poti fugi din usa bordeiului tau intr-o directie si numai intr-una,
    pe-un cal sanatos,cu secretarul tau care nu trebuie sa te prinda din urma.
    unul din targul barladului

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.